24 iunie : Să sărbătorim Ziua internaţională a Iei !

TRIMITE PRIETENILOR

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, la data de 24 iunie.

Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Cămașa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării.

Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.

În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.

La începutul anului 2013, comunitatea online “La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica). În 2015, cu ocazia celei de-a III-a ediţii a Zilei Universale a Iei, în urma eforturilor comune ale Ambasadei României la Washington şi ale comunităţii româneşti din capitala americană, ziua de 24 iunie a fost proclamată de Primăria Washington D.C., Ziua Universală a Iei în acest oraş.

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ediţia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema “#AcasălaOrigini – Fotografii pentru o generaţie”, prin care se doreşte conectarea oamenilor – unii aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei. În acest sens, comunitatea “La Blouse Roumaine” lansează invitaţia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziţii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiţional popular românesc în faţa casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă “acasă” pentru fiecare, potrivit paginii de facebook a comunităţii online “La Blouse Roumaine”.

Fotografiile care vor fi postate online, cu #AcasălaOrigini şi #ZiuaIei2020, vor avea o descriere a hainelor purtate şi zona de unde provin. Acestea vor fi postate la data de 24 iunie, nu mai devreme, comunitatea “La Blouse Roumaine” lăsând proiectul deschis întreaga vară, până la 1 septembrie. Fotografiile alese vor face obiectul unei expoziţii şi al unui album “Acasă la origini”. Tot la 24 iunie 2020, are loc lansarea platformei şi revistei “La blouse roumaine” – IA.

Cu ocazia Zilei Universale a Iei este organizată, în intervalul 18.30-20.00, conferinţa online “IA, Haină de lumină a sărbătorii”, fiind găzduită de Doxologia.ro, paginile de Facebook – Muzeul ASTRA, IA Sibiu. Moderatorul conferinţei online este părintele prof. Constantin Necula iar invitaţi sunt Mirela Creţu – director Muzee pavilionare (Muzeul ASTRA), Iulia Gorneanu (autor, curator, colecţionar), conf. univ. dr. Lia Faur (scriitor, lector de limba română la Universitatea El Manar, Institutul de limbi moderne “Habib Bourguiba”, Tunis; coordonator al Centrului de Cultură şi Ştiinţă al României la Tunis) şi Andreea Ciortea (antreprenor cultural, co-organizator şi iniţiator Ziua IEI Sibiu şi comunitatea online IA Sibiu).

Şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei marchează Ziua Universală a Iei, oferind o selecţie de 70 de cămăşi tradiţionale provenite din 53 de zone şi subzone etnografice, ce datează din perioada mijlocul secolului XIX – mijlocul secolului XX.
Vernisajul expoziţiei va avea loc doar online, în data de 24 iunie 2020, ora 13.00 şi va putea fi vizionat în direct pe pagina de Facebook a muzeului. Expoziţia rămâne deschisă până în 26 iulie 2020, când va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10-18, ultima intrare ora 17.

Sub titlul “ÎMPREUNĂ”, Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită în weekendul 20-21 iunie, la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Cu acest prilej, Muzeul Astra a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria E – Patrimoniul Cultural Naţional, distincţie acordată de Preşedinţia României, pentru merite deosebite în peisajul cultural autohton şi internaţional. Organizatorii au ales patru spaţii distincte din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, vizitatorii fiind invitaţi la cea mai frumoasă plimbare prin muzeu, pe alei senzoriale şi poieni înverzite, din Târgul de ţară pe aleea pivelor spre gospodăriile din Văleni, Târgu Cărbuneşti, Râşculiţa şi Straja. Nu a lipsit târgul de ii şi obiecte tradiţionale, plimbarea în “IE cu Biciclete Cochete”, cosiţe şi cununiţe de flori împletite. De asemenea, pe scena Târgului de ţară au fost invitaţi să cânte Petra Acker & the Band.

Cămaşa, în cadrul portului femeiesc tradiţional românesc, cunoscută la nivel local şi sub numele de ie, cămeşe, spăcel, ciupag etc., a intrat în conştiinţa publică cu prima denominaţie, devenită generică. Ia a reprezentat întotdeauna piesa principală, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social-economic şi personalitatea purtătoarei.

Reginele României, Elisabeta şi Maria, dar şi aristocraţia feminină a timpului, au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente, fiind apreciată fineţea materialelor folosite, armonia cromatică, dar şi croiul pieselor de port românesc, ţesute, croite şi brodate în casă. ”Cămaşa cu altiţă” a atras şi atenţia artiştilor români şi străini. Tabloul ”La blouse roumaine” (1940) al pictorului francez Henri Matisse este expus, astăzi, la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în ”România revoluţionară”, purtând atât ie, cât şi năframă. Ia apare şi în alte tablouri semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă ş.a.

Ia, poalele, fota, catrinţa sau marama sunt elementele ce compun costumul femeiesc tradiţional românesc. Ia era confecţionată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta. Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru. La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele. În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii. Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.


TRIMITE PRIETENILOR

Despre Redacția ȘtirileRomânilor

România, tărâmul autenticului, al naturii primitoare și al culturii captivante. Nu ne propunem să schimbăm România, ci să ți-o arătăm exact așa cum este ea. Readucem în prim plan știrile relevante, imparțiale și prezentate cu acuratețe.