Confiscarea extinsă a averilor este un subiect tabu în România, deși avem persoane cu averi ilicite.

TRIMITE PRIETENILOR

Confiscarea extinsă a averilor este un subiect tabu în România deși avem un număr impresionant de personaje dubioase care și-au construit averile ilicit.

Pe cei mai reprezentativi oameni în acest domeniu, al averilor produse prin acte de corupție îi putem găsi în Parlamentul României, aflați într-o strânsă legătură cu oameni de afaceri și alți binevoitori. Parlamentul României are în prezent peste 40 de persoane acuzate sau condamnate pentru corupție, trafic de influență și acte asimilate corupției.

„Parlamentul României este forul legislativ care ar trebui să realizeze o strategie națională pentru confiscarea extinsă a averilor împreună cu Guvernul României și sistemul judiciar, prin parchet, instanța supremă și Consiliul Superior al Magistraturii. Din păcate nu ne putem aștepta la mai mult de la parlamentarii noștri pentru că această lege promovată și de Uniunea Europeană, iar afecta în primul rând pe ei.”, scriu jurnaliștii de la presaliberă.net.

„‘Ei’ sunt cei care au intrat în istorie pentru ‘Marțea Neagră’, prin tentativa de aprobare a legii amnistiei și grațierii, dar și prin aducerea de noi amendamente la Codul Penal care i-ar fi scăpat de pușcărie.”, se mai arată în articol.

Printr-o decizie a Curții Constituționale confiscarea extinsă nu se aplică în cazul averilor dobândite anterior datei de 17 aprilie 2012, astfel interlopii și corupții pot rămâne cu averile ilicite.

„Monica Macovei a realizat o directivă specială pentru confiscarea extinsă a averilor în cadrul Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, lege care a intrat în vigoare în data de 25 februarie 2014, iar țările membre au obligația de a-și armoniza legislația în termen de 30 luni.

Potrivit raportului directivă UE, toate averile nejustificate obţinute de infractori de-a lungul timpului, dar înstrăinate pe numele rudelor, prietenilor, apropiaţilor, trebuie confiscate pentru a nu reintra în circuitul infracţional şi a face mai puternice organizaţiile infracţionale.”, mai precizează sursa citată.

Romania a adoptat, inca din 2012, legea confiscarii averilor, insa procurorii nu au apelat de prea multe ori la ea. Se „impiedica” tot de legislatie, recunoaste chiar Procuror Sef al DNA, Codruta Kovesi. Totusi, avocatii spun ca legea „ar cauza prea mare deranj”.

Autoritatile lucreaza din nou la aceasta lege pentru a o reintroduce, intr-o formula mai clara, din 2014 in noul Cod Penal. Potrivit prevederilor legale, in cazul in care o persoana este condamnata la minimum cinci ani de inchisoare, procurorii au obligatia sa dovedeasca de unde provine averea acelei persoane.

„Legea aceasta a fost introdusa de Catalin Predoiu si ea prevede ca atunci cand judecatorul are convingerea ca o parte sau tot patrimoniul celui condamnat penal sa poata dispune confiscarea averii. Procurorul trebuie sa convinga judecatorul ca acel patrimoniu a fost obtinut din savarsirea infractiunii pentru care a fost condamnat. Se introduce prezumtia de nelegalitate. S-a trecut deja de prezumptie prin condamnare si atunci nu il mai prezumezi ca fiind nevinovat si nu mai prezumezi ca averea lui a fost obtinuta in mod licit. Nu mai ai prezumtia de licit ai prezumtia de ilicit”, a explicat pentru Business24 avocatul Gabriel Biris, partener fondator al casei de avocatura Biris Goran.

Gabriel Biris, avocat

La randul ei,Codruta Kovesi a declarat ca numai in 2015, instantele au dispus recuperarea de produse obtinute in urma unor infractiuni in valoare totala de peste 107 milioane de euro.

Care sunt „piedicile” legislative

Din analizele Oficiului de Recuperare a Creantelor din Ministerul Justitiei rezulta ca, in prezent, organele fiscale reusesc sa recupereze un procent neinsemnat din sumele confiscate prin hotarari definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile apartinand persoanelor condamnate atunci cand nu s-au dispus masuri asiguratorii pe parcursul procesului penale.

Din cauza cadrului legal restrictiv, atunci cand se dispune confiscarea unor sume provenite din infractiuni, executarea efectiva a hotararii judecatoresti se realizeaza in mod sporadic.

Un singur caz s-a inregistrat in Romania de confiscare a averii ilicite, pentru un politist din Constanta acuzat de coruptie. Judecatorii au dispus confiscarea a doua apartamente aflate in proprietatea politistului si a caror provenienta nu o putea dovedi.

Intre timp, averile de milioane de euro ale clanurilor de interlopi raman „neatinse”. In cel mai fericit caz, autoritatile pun sechestru pe bunurile lor si poate, dupa condamnare pot confisca averea.

Vorbim de sume extrem de importante de care bugetul de stat este privat(…) şi ANAF le face cadou condamnaţilor pentru fapte de corupţie. Sumele care nu sunt recuperate dacă ar fi recuperate ar acoperi salariile tuturor medicilor din România, spunea şefa DNA la bilanţ”

„Eşecul recuperării prejudiciilor nu poate fi imputat magistraţilor, ci este o vină a Guvernului. (…)Bunele intenţii nu sunt suficiente, ci Guvernul trebuie să vină cu lucruri concrete.(…) Dreptatea nu înseamnă doar pedepsirea vinovaţilor, ci şi recuperarea prejudiciilor”


TRIMITE PRIETENILOR

Urmăriți România Liberă pe FacebookTwitter, Youtube și Instagram!

Despre Redacția ȘtirileRomânilor

România, tărâmul autenticului, al naturii primitoare și al culturii captivante. Nu ne propunem să schimbăm România, ci să ți-o arătăm exact așa cum este ea. Readucem în prim plan știrile relevante, imparțiale și prezentate cu acuratețe.
Enable Notifications    OK No thanks