Regimul alimentar în obezitate este îndreptat spre limitarea depunerilor de grăsimi în organism. Dieta are ca scop scăderea cantităţii de calorii în raţia alimentară, inhibarea centrului alimentar şi funcţia secretorie a stomacului, limitarea digestiei şi absorbţiei în intestin, încetinirea lipogenezei şi accelerarea lipolizei în depoul de ţesut adipos, stimularea proceselor acide în organism.
Alimentaţia trebuie să fie diferenţiată în dependenţă de nivelul obezităţii, cheltuielilor energetice ale organismului, caracterul bolilor concomitente şi a complicaţiilor lor. E necesar de a limita caloriile în aşa măsură, ca să asigure micşorarea greutăţii bolnavului (cu 3-5% pe lună). Nu se recomandă de a forţa diminuarea masei corporale. Caloriile raţiei alimentare e necesar de micşorat din contul glucidelor şi într-o măsura mai mică din contul lipidelor.
Glucidele posedă o acţiune specifică- dinamică neânsemnată. Ele sunt sursa de bază în lipogeneză. Excesul de glucide se depune în depou sub formă de grăsimi. Nu e permis limitarea bruscă a glucidelor, deoarece poate să mărească neoglucogeneza din proteine ceea ce poate duce la cetozei.
Este important de limitat utilizarea glucidelor uşor asimilabile ( mierea, zahăr, magiun, produse de patiserie, produse din orez, griş ). Prin includerea în raţia alimentară a glucidelor este necesar de a da prioritate produselor bogate în celuloză vegetală (legume, fructe nedulci, pomuşoare ). Celuloza împiedică absorbţia glucidelor şi datorită schimbului mare în prezenţa puţinelor calorii permite să asigure senzaţia de saţietate. Celuloza previne constipaţiile. Se recomandă : castraveţi, roşii, dovleaci, ridiche, varză, vinite, mazăre, fasole, soia. Se limitează legumele, fructele, pomuşoarele bogate în glucoză (zămos, harbuz, poamă, sfeclă, morcov, stfide, banane, cartofi ).
În loc de zahăr se recomandă de utilizat înlocuitori ca : sorbit, xilit, zaharină.
Chiar dacă grăsimile au o acţiune specific- dinamică diminuată şi multe calorii (1g = 9,3 kcal ), nu se recomandă de limitat brusc, cum se proceda mai înainte. Lipidele se reţin în stomac mai îndelungat ca glucidele şi proteinele şi mai uşor survine senzaşia de saţietate. Ele inhibă activitatea funcţională a aparatului insular şi încetinesc liponeogeneza din glucide. S-a demonstrat că excesul de lipide din raţia alimentară activează sistemele lipolitice ale organismului şi stimulează mobilizarea lipidelor din depou. Este necesar de a acorda o atenţie deosebită uleiurilor vegetale (de floarea soarelui, porumb, măsline), deoarece sunt bogate în acizi graşi saturaţi, care au o acţiune lipotropă. Grăsimile animale sunt bogate în colesterol. Ele vor fi utilizate pentru a preveni ateroscleroza. Cu acelaşi scop se vor limita – ficatul, rinichii, creierul, gălbenuşul de ou.
Din grăsimile animale se va utiliza în cantităţi moderate untul de vacă.
Proteinele este necesar de introdus în cantităţi suficiente, deoarece măresc schimbul de substanţe (posedă o acţiune specifică- dinamică accentuată), sunt necesare pentru funcţionarea obişnuită a organismului şi cu scop plastic. Substanţele azotice reţin depunerea de grăsimi în organism. Este necesar ca jumătate din cantitatea de proteine să fie de origine animală. Astfel se asigură introducerea substanţelor lipotrope (metionina). Se recomandă brânză degresată, caşcaval, chefir, chişleac degresat, lapte degresat, albuş, boboase, peşte şi carne negrasă.
Este necesar de a asigura raţia alimentară cu norma fiziologică de vitamine. Excesul de vitamine – tiamina, piridoxina şi vit. D contribuie la formarea grăsimii din glucide şi proteine ( lipogeneza).
Este necesar de limitat cantitatea de apă şi sare ( până la 3-5g ), se micşorează hidrofilia ţesuturilor şi ameliorează activitatea sistemului cardio-vascular. Limitarea apei contribuie la arderea grăsimilor cu eliberarea de apă endogenă. Limitarea apei mai puţin de 800 – 1000 ml nu este raţional, deoarece poate tulbura procesul de eliminare a deşeurilor din organism şi depunerea sărurilor în căile uroexcretorii : sărurile de kaliu din fructe, legume, pomuşoare facitilitează eliminarea apei din organism. Regimul alimentar în 24 ore va fi repartizat în 5-6 mese. Necesitatea măririi numărului de mese se bazează pe date experimentale, conform cărora prin divizarea proporţională a raţiei alimentare în 24 ore se observă o diminuare a trecerii glucidelor în lipide.
Mesele frecvente inhibă centrul alimentar şi scad apetitul. Intervalul mare dintre mese creşte pofta de mâncare. În afară de dejun, prânz, cină este raţional de a mai adăuga şi alte mese între ele sub formă de dejunul 2. Suplimentar se permite de a mânca cu 2-3 ore înainte de somn. Mesele trebuie să fie frecvente, dar în cantităţi mici. Raţia alimentară constă din produse sărace în calorii, ceea ce permite de a mânca cât e necesar până la senzaşia de saţietate. Se recomandă de a ingera hrana încet, fără de grabă. Prin ingerarea lentă senzaţia de saţietate survine mai rapid. Nu se recomandă de a organiza alimentarea pacienţilor la masă în comun cu ceilalţi făra problemele obezităţii, deoarece acest fapt poate stimula apetitul şi trezi centrul foamei.
După prânz nu se recomandă de asta culcat, se recomandă plimbări uşoare. Raţia alimentară trebuie să conţină pâine neagră, supe vegetariene, borş, varză de mare, terci din hrişcă. Se vor exclude produsele care stimulează secreţia stomacală şi cresc pofta de mâncare: bulion din carne şi peşte, concentrate din legume, afumăturile, murăturile, marinatele, scrumbia, alcoolul.
Băuturile alcoolice au un nivel caloric înalt.
Trezesc pofta de mâncare fructele consumate pe stomacul gol ( cu 1 – 2 ore până la masă).
Nu se recomandă smântâna, aluatul dospit, carne grasă, produse din făină, dulciurile. Toate acestea permit obţinerea senzaţiei de saţietate prin limitarea caloriilor ce contribuie la micşorarea masei corporale.
Se permite de utilizat dietele de curaţare cu : glucide, lipide, proteine.
Zilele de descărcare cu glucide (de mere, castraveţi, harbuz, salată etc.) bogate în celuloză, săruri de kaliu, sărace în proteine, sare şi nu conţin grăsimi. Din contul unei raţii alimentare de volum se obţine senzaţia de saţietate. Din această cauză aceste zile se suportă uşor. Cantitatea scăzută de calorii contribuie la mobilizarea grăsimilor din depouri. Se măreşte diureza şi excreţia intestinului.
Zilele de descărcare cu grăsimi (smântână, frişcă, etc.) dau o saţietate bună.
Ele inhibă funcţia aparatului insular şi âmpiedică formarea lipidelor din glucide.
Zilele de descărcare cu proteine (de brânză, chefir, cu lapte et.) nu au efect stimulant asupra aparatului insular. Ele contribuie la mobilizarea lipidelor din depou din contul conţinutului crescut de substanţe lipotrope şi a funcţiei specifice-dinamice accentuate ce acţionează pozitiv asupra metabolismului.
Foamea definitivă, doar cu ape minerale timp de 1 -2 săptămâni, este o metodă nefiziologică de a slăbi. Slăbirea bruscă se soldează cu dereglarea metabolismului : se dereglează bilanţul azotic, funcţia ficatului etc. În plus metoda foamei definitive este mai puţin efectivă, pierderea în masă nu întrece alte diete mai puţin radicale, şi-n perioada ieşirii din dietă, creştera în greutate este vădită.
Ar fi binevenit de combinat o alimentaţie sănătoasă cu careva preparate medicamentoase : anorexigene, diuretice, hidrpterapie, exerciţii fizice. În caz de complicaţii urmează de indicat medicaţia corespunzătoare.
Produsele recomandate şi excluse
Pâine şi produse făinoase – se recomandă : pâine sură şi albă -100-150g în zi.
Se exclud : produsele făinoase din făină de grâu de calitate superioară.
Supe : se recomandă până la 250-300ml, din diferite legume, cu adaos de cartofi ori crupe. Supele se recomandă de 2-3 ori pe săptămână cu bulion de carne fără grăsimi sau peşte. Se exclud : produsele lactate, din cartofi, boboase, macaroane.
Carnea: se recomandă pînă la 150g pe zi, carne slbă de vită, iepure, găină, curcan; în cantităţi limitate – de porc şi oaie – fierte sau înăbuşite.
Se exclud : carnea grasă, de raţă, gâscă, crenvuşti, salam, conserve.
Peştele : se recomandă : peşte slab 150-200g; fiert, copt, prăjit. Se exclud : peştele gras, afumat, sărat, conservele în ulei, icre.
Grăsimile : se recomandă – unt şi ulei în mâncare. Se exclud grăsimile de origine animală.
Lactatele – se recomandă lapte şi băuturi acido- lactice degresate. Smântână – în mâncare . Brânza – degresată, sau cu 9% grăsime, caşcaval în cantităţi limitate.
Se exclud : brânza grasă, laptele condensat, iaurtul dulce, caşcavalul gras.
Ouăle : – se recomandă 1-2 pe zi; fierte tari, omletedin albuş, omletă cu legume. Se exclud : ouă prăjite.
Crupele – se recomandă în cantităţi limitate, se adaugă în supe de legume. Terciurile de crupe se dau pe contul micşorării cantităţii de pâine.
Legumele – se recomandă de utilizat pe larg, parţial crude. De dorit – varză, chipăruşi, bostănei, roşii, bucate din cartofi, sfeclă, mazăre verde, morcov (până la 200g pe zi), salate din legume fierte, produse de mare. Se exclud : mîncăruri grase şi pipărate.
Dulciurile – se recomandă fructe şi pomuşoare acre- dulci, crude şi fierte, jeleurile se fac pe sorbit şi xilit. Se exclud – poama, stafidele, dulceaţa, mierea, îngheţata. Sosurile – se recomandă – sosuri cu legume, de ciuperci, cu oţet. Se exclud – sosurile grase şi pipărate, maioneza.
Exemplu de bucate la dieta din prima zi
Micul dejun : brânză calcinată – 100g, morcov înăbuşit -200g, cafea cu lapte fără zahăr -200g.
Al II-lea dejun: salată de varză fără de sare şi cu smântână.
Prânzul – ciorbă vegetală-200g, carne fiartă- 90g , mazăre verde fără grăsime-50g, mere- 100g.
Chindii – brânză calcinată – 100g, ceai de măcieş – 180 ml.
Cina – peşte fiert -100g, tocană de legume – 125g.
Pe seară – 180g, pâine – 150g.
Exemplu de bucate la dieta din a doua zi
Micul dejun – carne fiartă – 90g, salată de legume cu ulei de floarea soarelui – 150g, cafea cu lapte fără zahăr – 200g.
Al II- lea dejun – mere – 100g.
Prânzul : ciorba vegetariană – 250g, peşte fiert – 100g, varză înăbuşită cu ulei vegetal – 150, compot de mere fără zahăr – 200g.
Chindii : lapte – 180g.
Cina : ruladă de carne, tocătură de ouă – 90g.
Noapte : chefir – 180g.
Exemplu de meniu cu dieta din a treia zi
Micul dejun – salată de legume cu ulei vegetal – 150g. Cafea neagră fără zahăr.
Al II- lea dejun – mere – 100g.
Prânz : supă vegetariană – 250g, găină fiartă – 100g.
Chindii : fiertură de măcieş – 180g.
Cina : salată de legume – 125g, chefir – 180g.
Cîteva exemple de bucate
Supă vegetariană – (1/2 porţii): – varza – 50g, sfecla – 40g, morcov – 10g, ceapă – 10g, smântână – 10g.
Bulion de legume – (1/2 porţii): bulion – 250g, varză – 50g, morcov – 25g, mazăre verde – 25g, ceapă – 10g.
Pârjoale din carne cu varză înăbuşită – tocătură de carne – 150g, pâine – 30g, făină – 15g, ulei – 10g, varză – 150g, pastă din tomate – 10g, ceapă – 10g.
