Informatiile privitoare la istoria scitilor in aceasta perioada provin mai ales de la Herodot. Initial locuiau pe Volga Inferioara de unde, presati de masageti si de issedoni, ii imping pe cimerieni spre vest si ocupa zina din nordul Marii Negre pana la gurile Dunarii.
In cultura materiala a scitilor se pot distinge trei componente:
una de origine orientala, alta a triburilor locale din nordul Marii Negre peste care au venit scitii si a treia rezultata ca urmare a influentelor coloniilor grecesti. Analogii pentru materialele arheologice descoperite in Transilvania se gasesc in zona de silvopstepa, unele sunt localizati scitii agricultori (in stepa erau scitii regali).
In zona intracarpatica a Romaniei, la inceputul sec VI I.H se constata incetarea celo 26 de asezari fortificate, a depozitelor de bronz, aparitia alaturi de ritul incineratiei din Hallstat sec VII ( Apahida, Iernut, Ludus etc) a inhumatiei, raspandirea stilului animalier caracteristic artei scitice si generalizarea metalurgiei fierului. Toate aceste fenomene se pun pe seama venirii scitilor in Transilvania. Despre prezenta scitilor agatirsi in Transilvania vorbeste si Herodot cand afirma ca raul Maris ( Mures) izvoraste din tara lor. Acelasi autor adauga ca in unele obiceiuri se apropiau de traci, deci pe la mijlocul mileniului V, cand scria el.
In Transilvania se semnaleaza antichitati scitice in 93 de localitati, in necropole mici, plane la Cipau(19), Blaj(17), Ozd(16), Aiud(14) , Baita(12) – marea majoritate de femei,- in morminte izolate si in alte contexte.
Ritul de inmormantare este al inhumatiei in proportie de 97% , mormintele de incineratie fiind rare, cu exceptia cimitirului de la Baita, cel mai tarziu, unde proportia este inversa (5 de inhumatie si 7 de incineratie) si imprejurarea a fost pusa pe seama avansului procesului de tracizare.
Inventarul mormintelor consta din ceramica, rar unelte, numeroase arme( varfuri de sageti, pumnale de tip akinakes, topoare), aplici de tolba , zabale, aplici decorate in stil animalier (naturist-stilizat) , podoabe .Cu exceptia ceramicii , care este autohtona si a ritului incineratiei , celelalte au analogii in zona de silvostepa din nordul Marii Negre.
Scitii erau seminomazi si principala lor contributie consta in impulsul dat metalurgiei fierului. Treptat ei au fost asimilati de catre populatia autohtona.
