Iancu de Hunedoara, căpitanul general al oştii cruciate, şi cavaleria maghiară de sub comanda sa au reuşit să scape cu viaţă din bătălia de la Varna, în 10 noiembrie 1444, ajungând în câteva zile la Dunăre. După ce au trecut Dunărea pe la Târgul de Floci, oastea Ţării Româneşti le-a aţinut calea, Iancu de Hunedoara fiind luat în captivitate de Vlad Dracul. Contemporanii nu au avut niciun fel de explicaţie pentru gestul voievodului muntean, interpretat de istoriografia modernă ca o tentativă a acestuia din urmă de a reintra în graţiile sultanului după ce a participat la Cruciada de la Varna. S-a presupus chiar că Vlad Dracul ar fi intenţionat să-l predea pe Iancu de Hunedoara lui Murad al II-lea. Vestea capturării voievodului transilvănean a ajuns însă rapid în Regatul Ungariei de unde palatinul Laurenţiu Hederwary, locţiitorul regelui pe durata campaniei, a trimis o solie la Vlad Dracul, prin care îl amenința cu invazia.
Ameninţarea palatinului l-a determinat pe domnul muntean să-l elibereze pe voievod în numai câteva zile. Încărcat de daruri şi cu o numeroasă suită pusă la dispoziţie de Vlad Dracul, Iancu de Hunedoara a trecut prin pasul Rucăr – Bran, ajungând la Braşov în 25 noiembrie 1444, când a emis privilegii pentru negustorii brașoveni. Acest episod a deteriorat relaţiile personale dintre Iancu de Hunedoara şi Vlad Dracul pentru totdeauna, răzbunarea ulterioară a voievodului Transilvaniei fiind fatală pentru domnul muntean. Raţiunea politică a impus însă amânarea acestei răzbunări cu câţiva ani, ba chiar conlucrarea dintre cei doi potentaţi, aflaţi aparent pe poziţii diametral opuse. În vara anului 1447, Vlad Dracul a rupt alianţa încheiată cu Iancu de Hunedoara înainte de mijlocul lunii septembrie 1445, trecând făţiş de partea sultanului.
Una dintre condiţiile păcii cu otomanii a fost restituirea (parțială) a creştinilor eliberaţi din Bulgaria în 1445, cu ajutorul flotei burgundo-papale. La aceasta se adauga şi duşmania personala dintre cei doi voievozi, care l-a facut pe Iancu de Hunedoara sa intervină în Ţara Româneasca. Evenimentele din Ţara Româneasca, în noiembrie-decembrie 1448, sunt bine cunoscute: Iancu de Hunedoara şi oastea sa au intrat în Ţara Româneasca, luându-l pe Vlad Dracul prin surprindere. Voievodul Ţarii Româneştia reuşit sa fuga din Târgovişte, dar a fost prins şi ucis, din porunca gubernatorului Ungariei (der alt gubernator zu Ungern hot den alten Dracole lassen todten). Deşi intenţiona să păstreze stăpânirea asupra Ţării Româneşti, Iancu de Hunedoara l-a instaurat în domnie pe Vladislav al II-lea, familiarul său.
