Românii care nu au poliță obligatorie pentru locuință ar putea intra mai des în atenția autorităților, după ce un proiect de lege prevede ca Poliția Română și IGSU să poată verifica și amenda direct proprietarii care nu au încheiat asigurarea PAD. Deocamdată, vorbim despre un proiect depus în Parlament, nu despre o regulă nouă deja aplicată în această formă. Obligația de a avea poliță PAD există însă de ani buni, prin Legea nr. 260/2008. Diferența este că, până acum, sancțiunile au fost aplicate rar, iar verificarea a rămas mai mult pe hârtie.
Polița PAD este asigurarea obligatorie a locuinței împotriva dezastrelor naturale. Ea nu acoperă orice pagubă din casă, ci doar trei riscuri mari: cutremur, inundații naturale și alunecări de teren. Este emisă în sistemul gestionat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, actual Padrom, fost PAID România. Legea se aplică locuințelor deținute de persoane fizice sau juridice, indiferent că sunt apartamente la bloc sau case la curte.
Costul nu este mare, iar aici apare și iritarea autorităților. Pentru o locuință de tip A, adică o construcție cu structură din materiale rezistente, precum beton armat, cărămidă arsă, piatră sau lemn tratat, polița costă 130 de lei pe an și acoperă până la 100.000 de lei. Pentru o locuință de tip B, adică una construită din materiale mai puțin rezistente, precum chirpici sau paiantă, polița costă 50 de lei pe an și acoperă până la 50.000 de lei.
Cu alte cuvinte, pentru aproximativ 11 lei pe lună, proprietarul unei locuințe obișnuite de tip A respectă o obligație legală și are o protecție minimă în caz de dezastru. Nu este o poliță completă, nu îți plătește mobila, electronicele, incendiul obișnuit sau țeava spartă de la vecin, dar este primul nivel de protecție cerut prin lege.
Problema este că foarte mulți proprietari nu o au. PAID România a publicat harta gradului de cuprindere în asigurare a fondului locativ, iar presa a relatat constant că nivelul de acoperire rămâne redus raportat la numărul total al locuințelor din țară. În 2025, PAID anunța publicarea situației pe fiecare unitate administrativ-teritorială, tocmai pentru a se vedea unde sunt cele mai mari lipsuri.
Sancțiunea există deja. Proprietarii care nu au poliță PAD pot primi amendă între 100 și 500 de lei. În forma actuală, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor sunt în sarcina primarilor și a persoanelor împuternicite de aceștia. InfoCons notează explicit această regulă, iar aceeași sancțiune apare și în informările publice ale autorităților locale.
De ce nu s-au aplicat masiv amenzile până acum? Dintr-un motiv simplu și destul de românesc: primarii au evitat să-și amendeze propriii alegători. Libertatea a relatat că sancțiunile au fost rare în ultimii ani, deși legea prevede amendă între 100 și 500 de lei. Exact aici intră noul proiect: dacă trece, Poliția și IGSU ar putea primi atribuții directe de verificare și sancționare.
Titlurile de tipul „Poliția vine din ușă în ușă” trebuie citite cu atenție. Nu înseamnă că mâine dimineață bate cineva la fiecare apartament. Informația corectă este aceasta: există un proiect prin care Poliția Română și IGSU ar putea verifica existența asigurării obligatorii PAD și ar putea aplica amenzi. Până când proiectul devine lege și apar norme clare, rămâne în discuție publică și parlamentară. Obligația de asigurare, în schimb, este deja în vigoare.
Pentru proprietari, lucrurile sunt simple. Dacă ai locuință, verifici dacă ai poliță PAD valabilă. Dacă nu ai, o poți încheia la un asigurător autorizat sau prin platformele care vând astfel de polițe. Padrom are și instrumente publice pentru verificarea autenticității poliței, iar site-ul oficial oferă informații utile despre polița PAD.
Foarte important: asigurarea PAD nu trebuie confundată cu asigurarea facultativă a locuinței. PAD este obligatorie și acoperă doar cutremur, inundații naturale și alunecări de teren. Asigurarea facultativă este separată și poate acoperi incendii, explozii, furtuni, avarii accidentale, furt, bunuri din locuință, daune produse vecinilor și alte riscuri, în funcție de contract. Signal Iduna explică diferența: PAD este minimul legal, iar polița facultativă completează protecția pentru alte situații neprevăzute.
Aici mulți români greșesc. Cred că dacă au o asigurare facultativă la bancă, pentru credit, sunt automat în regulă și cu PAD. Nu întotdeauna. Trebuie verificat contractul. Unele polițe facultative includ sau sunt legate de PAD, altele nu. Dovada o reprezintă contractul PAD sau contractul în care PAID/Padrom apare ca parte pentru componenta obligatorie. Fără această componentă, obligația legală poate să nu fie îndeplinită.
Altă confuzie: „Dacă stau la bloc, nu am nevoie”. Fals. Apartamentul este locuință. Legea nu face diferență simplistă între casă și apartament. Dacă ești proprietar de apartament, ai aceeași obligație de a avea poliță PAD. În caz de cutremur, pagubele la bloc pot fi uriașe. Tocmai de aceea sistemul este gândit ca protecție minimă pentru fondul locativ.
Nici chiriașul nu este cel obligat, în mod obișnuit, să încheie PAD, ci proprietarul locuinței. Chiriașul poate cere dovada, mai ales dacă vrea să știe dacă imobilul în care locuiește are protecția minimă cerută de lege, dar obligația cade pe cel care deține locuința. Dacă locuința este moștenită de mai multe persoane, situația trebuie clarificată între coproprietari, însă casa nu scapă de obligație.
Riscul real nu este doar amenda. Dacă se produce un cutremur, o inundație naturală sau o alunecare de teren și locuința nu este asigurată, proprietarul rămâne să suporte paguba din banii lui. Statul poate acorda ajutoare în anumite situații, dar acestea nu trebuie confundate cu despăgubirea de asigurare. Ajutorul de la stat este incert, politic, administrativ și limitat. Polița este contract. Dacă riscul este acoperit și condițiile sunt îndeplinite, se plătește conform poliței.
Mai apare și o problemă la acte. Din 2023, la anumite operațiuni legate de cartea funciară, proprietarii trebuie să prezinte polița PAD. Europa Liberă relata că proprietarii care vor să înregistreze sau să modifice înregistrarea proprietății în cartea funciară trebuie să prezinte și polița PAD. Asta înseamnă că lipsa asigurării poate deveni problemă nu doar la amendă, ci și la acte, vânzare, moștenire sau modificări cadastrale.
Pentru cei care spun că „nu se întâmplă nimic”, realitatea ultimilor ani a arătat destul de clar contrariul. România are risc seismic mare, zone cu alunecări de teren, localități afectate de inundații și gospodării vulnerabile. O poliță de 130 de lei pe an nu rezolvă drama unui dezastru, dar poate acoperi o parte din pagubă și, mai ales, te pune în legalitate.
Ce trebuie să faci concret? Verifici dacă ai poliță PAD valabilă. Dacă nu ai, o închei. Păstrezi documentul în format electronic și, eventual, tipărit. Verifici datele din poliță: numele proprietarului, adresa exactă, tipul locuinței, perioada de valabilitate. Dacă ai și asigurare facultativă, verifici dacă include sau nu componenta obligatorie PAD. Dacă nu e clar, întrebi asigurătorul în scris.
Pentru proprietarii de apartamente, ar fi util ca asociațiile de proprietari să transmită informări clare, fără panică. Nu administratorul trebuie să facă polița pentru fiecare apartament, ci proprietarul. Dar asociația poate ajuta cu informarea. Într-un bloc, lipsa de pregătire nu afectează doar o familie. La cutremur sau inundație, întreaga clădire intră în discuție.
Pentru primării, subiectul este incomod. Ani la rând, legea a existat, dar aplicarea a fost slabă. Acum, dacă atribuțiile se mută sau se extind către Poliție și IGSU, presiunea va crește. Asta va scoate la suprafață o problemă veche: România are legi obligatorii pe hârtie, dar le aplică numai când se adună prea multă dezordine.
Mesajul corect pentru proprietari nu este panica. Nu vine nimeni să ia casa pentru că nu ai PAD. Dar poți primi amendă, poți avea probleme la acte și poți rămâne fără despăgubire minimă într-un caz grav. Pentru 130 de lei pe an la o locuință obișnuită, riscul de a o ignora nu prea are logică.
În forma cea mai simplă, regula este aceasta: ai locuință, ai obligația să ai PAD. Nu contează că stai la bloc, la casă, în oraș sau la sat. Nu contează că nu ai mai fost controlat până acum. Legea există, amenda există, iar dacă proiectul aflat în discuție va fi adoptat, verificările ar putea deveni mult mai serioase.
