În noaptea de sâmbătă spre duminică, 24-25 octombrie 2026, România trece la ora de iarnă. La ora 04:00, ceasurile se dau înapoi cu o oră, la 03:00. Ziua de duminică va avea 25 de ore — adică o oră în plus de somn, cel puțin teoretic.
Și mai e ceva, dincolo de ceasul de pe telefon. Schimbarea orei nu e doar o convenție administrativă pe care o uiți până luni dimineață. Afectează somnul, starea de spirit, randamentul la serviciu și, pentru unii, declanșează simptome depresive care durează săptămâni. Asta e realitatea pe care o ignorăm în fiecare an, repetând același ritual de toamnă.
Cum a ajuns România să dea ceasurile înapoi
Ora de vară a fost introdusă în România în 1932, ca măsură de economisire a energiei electrice — logică într-o epocă în care becul era un lux și fiecare kilowatt conta. Sistemul a fost aplicat până în 1943, suspendat, reluat în 1979 și modificat de mai multe ori până în 1997, când s-a stabilizat în forma actuală: trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie, revenirea la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie.
Parlamentul European a votat în martie 2019 eliminarea schimbării orei, cu un termen inițial stabilit pentru 2021. Nu s-a întâmplat nimic. Motivul e simplu și frustrant: statele membre nu s-au pus de acord dacă rămân definitiv la ora de vară sau la cea de iarnă. Fiecare țară vrea altceva, iar o Europă cu fusuri orare diferite în interiorul Uniunii ar crea haos în transporturi, finanțe și comunicații. Blocajul continuă și în 2026.
Detaliul care contează
Problema reală nu e ora pierdută sau câștigată. Problema e că organismul uman nu înțelege decretele. Ceasul biologic intern — denumit ritm circadian — este reglat de lumina naturală, nu de fusul orar oficial. Când scurtăm brusc ziua cu o oră, creierul continuă să producă melatonină după vechiul program câteva zile bune. Somnul devine fragmentat, concentrarea scade, iar starea generală se deteriorează vizibil.
„Schimbarea orei mai mult încurcă decât ajută. În trecut se urmărea economisirea curentului, dar azi, cu becurile economice și tehnologia modernă, diferența e aproape zero.” Grupurile cel mai vulnerabile sunt familiile cu copii mici și persoanele în vârstă. Scăderea orelor de lumină reduce producția de serotonină, ceea ce amplifică apatie, oboseală și, în cazuri predispuse, depresie sezonieră. Sunt costuri reale, nu dramatizări.
Ora de iarnă 2026 — ce urmează concret
În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, la ora 04:00, ceasurile se întorc la 03:00. Dacă folosești un telefon sau un laptop sincronizat automat, schimbarea se face fără intervenție. Ceasurile clasice, cuptoarele, mașinile mai vechi — acestea rămân în urma ta. Echinocțiul de toamnă 2026 cade pe 23 septembrie, la mai puțin de o lună înainte de ora de iarnă.
Cât privește renunțarea definitivă la schimbarea orei, nicio decizie concretă nu e așteptată în 2026 la nivel european. Dosarul e blocat în negocieri interguvernamentale de șase ani. Până atunci, România continuă să urmeze calendarul actual, fără excepție. Ironia e că știm de mult ce costă acest ritual — avem studii, avem vot european, avem consens științific. Și totuși, în octombrie, dăm ceasurile înapoi. Exact ca în 1932.
