„Dacă îmi va propune domnul președinte Nicușor Dan, sigur că voi spune da”, a declarat Victor Ponta, luni seară, în direct la România TV. Fostul premier a confirmat că formațiunea Uniți pentru România l-a propus deja pentru funcția de prim-ministru în cadrul consultărilor de la Cotroceni. Doar că a adăugat imediat o rezervă care schimbă tot tabloul.
Declarația vine într-un moment în care România se află din nou în căutarea unui guvern funcțional, iar consultările de la Cotroceni nu au produs încă o majoritate clară. Ponta nu a mai condus Guvernul din 2015, când a demisionat în urma tragediei de la Clubul Colectiv. De atunci, a trecut prin dosar penal, condamnare pentru corupție și, mai recent, prin întoarcerea în politică activă sub umbrela unui grup parlamentar cu 18 membri — Uniți pentru România.
Grupul este mic. Asta înseamnă că o nominalizare a lui Ponta de către președinte ar depinde în totalitate de sprijinul altor formațiuni, inclusiv al celor cu care a fost în conflict deschis ani la rând. De la PSD la PNL, nimeni nu s-a grăbit să îl îmbrățișeze public.
Ponta acceptă și alte variante de premier, nu doar propria candidatură
Fostul premier a recunoscut că nu numără înainte. „Nu cred că stă țara într-un om. Cum nu stă în Bolojan, nu stă nici în Ponta”, a spus el, într-o frază care suna a detașare, dar care în practică îi lasă ușa deschisă pentru orice scenariu politic posibil.
Și mai e ceva: Ponta a precizat că ar sprijini și alte variante de prim-ministru, dacă Nicușor Dan decide să meargă pe un alt nume. I-a menționat explicit pe Sorin Grindeanu, pe Florin Nazare și pe Eugen Tomac. „Nu voi spune nu, domnule, nu sunt eu. Dacă e Grindeanu, dacă e Nazare, dacă e Tomac și cer ajutorul, răspunsul meu este categoric da”, a declarat el. E un angajament rar de generos pentru un om care a condus patru ani Palatul Victoria.
Critica la adresa politicii fiscale: mai multe taxe, mai puțini bani la buget
O bună parte a intervenției televizate a fost dedicată nu candidaturii la Guvern, ci politicii fiscale din ultimii ani. Ponta a atacat direct deciziile de majorare a taxelor luate de guvernele PSD-PNL, inclusiv cele ale lui Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan, susținând că au produs efectul opus celui scontat. „În România mărești taxe, încasezi mai puțin la buget și distrugi economia. Tai taxe, îi scoți de pe piață pe evazioniști și îi ajuți pe cei corecți care plătesc de fapt mai mulți bani”, a explicat el.
A dat un exemplu concret din propriul mandat: reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, decizie luată în jurul anului 2015, în ciuda opoziției Comisiei Europene. „Haideți să vedeți că în 2016 încasăm din 5% mai mult decât din 16% și s-a dovedit adevărat”, a spus Ponta. Argumentul are un suport real în datele de atunci, chiar dacă economiștii au nuanțat de fiecare dată cauzalitatea exactă.
Firmele românești duc povara — și nimeni nu vorbește despre asta destul
Partea cel mai bine articulată a intervenției a fost cea despre distribuția inegală a presiunii fiscale. Ponta a spus direct că marile companii multinaționale au resursele contabile să se adapteze la orice schimbare legislativă, în timp ce firmele românești mici și mijlocii suportă loviturile fără pernă de protecție. „Firmele românești sunt cele care duc povara și care acum, practic, de-abia mai există”, a declarat el.
Nu e o afirmație nouă în dezbaterea publică, dar contează cine o spune și când — în plină perioadă de formare a unui guvern care va trebui să decidă dacă menține sau retrage o parte din majorările fiscale din ultimii doi ani. Președintele Nicușor Dan urmează să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru după finalizarea rundei de consultări de la Cotroceni, fără un termen oficial anunțat public. Întrebarea care rămâne deschisă nu e dacă Victor Ponta vrea să revină la Palatul Victoria — a spus-o clar că da. Întrebarea e dacă există o majoritate parlamentară care să îl susțină, iar la asta nu a răspuns nimeni.
