Pe 16 august 2026, Călin Georgescu a apărut la Mănăstirea Brâncoveni din județul Olt, însoțit de soția sa, Cristela. Era ziua hramului — sărbătoarea Sfinților Martiri Brâncoveni — și fotografiile au apărut rapid pe rețelele sociale, distribuite de AUR. Un om urmărit penal, prezent la un eveniment religios de amploare. Imaginile au spus mai multe decât orice declarație.
Mănăstirea Brâncoveni nu e un loc oarecare. Ctitorită în secolul al XVII-lea de familia Brâncovenilor, ea poartă numele martirilor executați în 1714 la Constantinopol — Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache. Hramul din 16 august e una dintre cele mai încărcate zile din calendarul ortodox românesc. Că Georgescu a ales tocmai acest loc și tocmai această zi nu e întâmplător.
Mesajul din spatele imaginilor de la Brâncoveni
AUR a publicat fotografiile cu mesajul: „Țara se ridică prin oamenii săi! Alături de români, la fiecare pas!” Fostul candidat prezidențial e tratat, în comunicarea acestui partid, ca un simbol — nu ca un inculpat. Iar diferența dintre cele două perspective rezumă exact ce se întâmplă în spațiul public românesc în acest moment.
Călin Georgescu și Cristela Georgescu au fost întâmpinați de credincioșii prezenți, iar apariția lor a atras atenția. E greu de spus dacă a venit acolo ca om credincios sau ca om politic. Probabil ambele — și tocmai asta face imaginea atât de eficientă din punct de vedere comunicațional. Nu poate fi ușor atacată, pentru că e plasată într-un cadru religios, dincolo de care orice critică riscă să sune ca un atac la adresa credinței.
Dosarul continuă la ICCJ, cu amânări repetate
Acuzațiile din dosar vizează acțiuni împotriva ordinii constituționale. Alături de Georgescu sunt inculpați Horațiu Potra și alte persoane. La începutul lunii aprilie 2026, Curtea de Apel București a decis că procesul poate intra în judecată pe fond — decizie contestată ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde pronunțarea a fost amânată de mai multe ori.
Dezbaterile au fost reluate după ce componența completului s-a schimbat, în urma abținerii unuia dintre judecători. Procedurile sunt în desfășurare, dar calendarul rămâne imprecis. Fiecare amânare la ICCJ prelungește o stare de suspensie care, paradoxal, îi avantajează pe cei care construiesc imaginea unui om persecutat, nu judecat.
Ce înseamnă concret această stare de suspensie
Câtă vreme procesul nu ajunge la o sentință, Georgescu rămâne un candidat nevalidat și un inculpat nejudecat definitiv. Apariții publice precum cea de la Mănăstirea Brâncoveni funcționează ca substitute ale campaniei politice — prezență, imagini, mesaj, fără tribună oficială. AUR gestionează acest spațiu cu precizie. Opțiunea pentru un loc cu o atât de puternică încărcătură istorică nu e accidentală: Sfinții Martiri Brâncoveni sunt venerați tocmai pentru că au refuzat să cedeze sub presiune — un mesaj implicit, niciodată rostit explicit.
Ziua de 16 august a trecut. Dosarul de la ICCJ nu. Pronunțarea instanței supreme va stabili dacă procesul continuă în forma actuală sau dacă apar modificări procedurale. Până atunci, Călin Georgescu rămâne prezent — la mănăstiri, în fotografii, în mesajele de partid — și absent din orice structură politică oficială. Cine câștigă din această stare prelungită e o întrebare la care instanța, nu mulțimea de la Brâncoveni, va trebui să răspundă.
