În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, România trece la ora de iarnă. La ora 4:00, ceasurile se dau înapoi cu 60 de minute — și, cel puțin pe hârtie, dormim cu o oră mai mult. Problema e că trupul nostru nu funcționează după calendar.
Schimbarea orei nu e o noutate, dar nici un automatism fără consecințe. De fiecare dată când mutăm ceasul, ritmul circadian — ceasul intern al organismului, reglat de lumina naturală — are nevoie de câteva zile ca să se recalibreze. Pentru unii, asta înseamnă oboseală difuză și adormit greu. Pentru copii mici și persoane în vârstă, adaptarea poate dura mai mult și poate fi mai deranjantă. Și mai e ceva: după 25 octombrie, se întunecă mai devreme, ceea ce pentru o parte dintre noi înseamnă o stare de apatie pe care nu o poți da pe pauză.
Ce se întâmplă exact în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026
Concret, acea noapte va număra 25 de ore. La ora 4:00 dimineața, ceasurile revin la 3:00, iar România intră în fusul orar UTC+2 — ora standard a Europei de Est, față de UTC+3, cât am folosit pe durata verii. Schimbarea are loc la aproape o lună după echinocțiul de toamnă, care în 2026 pică pe 23 septembrie.
Dacă folosiți un telefon sau un dispozitiv conectat la internet, actualizarea se face automat. Ceasurile mecanice, cele din mașini sau aparatele electrocasnice trebuie reglate manual — detaliu mic, dar ușor de ratat duminică dimineața când vă treziți dezorientați.
De ce UE tot amână eliminarea schimbării orei
Sistemul schimbării sezoniere a orei are o istorie mai lungă decât și-o amintesc cei mai mulți. Germania l-a adoptat în 1916, în timpul Primului Război Mondial, din motive practice: prelungind artificial ziua luminoasă, se reducea consumul de energie artificială. Practica s-a răspândit rapid în Europa și a rămas în uz, cu întreruperi, până azi.
Parlamentul European a votat în 2019 pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei. Dar decizia finală aparține statelor membre, care trebuie să cadă de acord asupra unui lucru aparent simplu, dar extrem de sensibil politic: ce oră rămâne permanentă, cea de vară sau cea de iarnă? Cum nu s-a ajuns la niciun acord, sistemul vechi rămâne în vigoare. Negocierile sunt blocate și nu există niciun termen asumat public. Până atunci, România continuă să mute ceasul de două ori pe an, ca în ultimele decenii.
Cum te pregătești și ce spune biologia despre asta
„Organismul uman funcționează după propriul ritm circadian, care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe și este influențat în special de lumina naturală.” Cu alte cuvinte, nu suntem ceasuri pe care le reglezi cu un buton. Reducerea expunerii la lumina de după-amiază afectează producția de serotonină și poate amplifica stările de oboseală sau de tristețe la persoanele predispuse. Nu e dramatizare, ci biologie simplă.
Medicii recomandă același lucru de fiecare dată: nu așteptați weekend-ul schimbării ca să vă adaptați. Mutați treptat ora de culcare cu câte 15-20 de minute pe zi, începând cu câteva zile înainte. Expunerea la lumina de dimineață, mișcarea fizică și evitarea ecranelor în ultimele ore înainte de somn ajută mai mult decât pare. Poate că problema nu e ora în sine, ci că trăim tot mai mult decuplați de lumina naturală — și schimbarea ceasului ne amintește brusc de asta.
