Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că Bruxellesul a semnalat autorităților române riscuri concrete legate de Legea Salarizării unitare. Creșterile salariale prea mari în sectorul public ar putea afecta ratingul de țară și ar pune în pericol un jalon din PNRR.
Pîslaru a precizat de la bun început că Bruxellesul nu a respins niciun document, pentru un motiv simplu: nu a existat încă o variantă finală care să poată fi respinsă. Oficialii europeni au semnalat însă, în termeni clari, riscurile pe care le-ar presupune o creștere considerată dezechilibrată sau care depășește anumite praguri. „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect, pentru că nu avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere care ar fi fie debalansată, fie care trece peste anumite praguri ne pot afecta ratingul de țară și, bineînțeles, să nu fie considerat jalon îndeplinit”, a spus ministrul la Digi 24.
Și mai e ceva. Ministrul a menționat explicit că România a obținut ultimul rating „la mustață”, printr-o contestație câștigată în ultimul moment. Altfel spus, marja de eroare e aproape zero. Orice exces bugetar în zona salariilor publice poate cântări greu în ochii agențiilor de evaluare și poate scumpi împrumuturile statului pe piețele externe — lucru care se resimte, în cele din urmă, la fiecare cetățean.
Limita de 12 miliarde de lei și problema surselor
Suma de 12 miliarde de lei reprezintă, potrivit lui Pîslaru, plafonul maxim prevăzut în angajamentele României pentru majorarea fondului salarial din sectorul public. Problema, recunoscută fără ocolișuri, nu e plafonul în sine, ci de unde vin banii. Sursele de finanțare nu sunt acoperite în totalitate, iar dacă toate solicitările sindicatelor ar fi incluse în lege, suma ar fi depășită cu mult.
Au existat încercări de a adăuga fonduri suplimentare pentru angajații din sănătate și educație. Dar discuțiile cu Comisia Europeană au arătat că unele dintre aceste propuneri nu pot fi susținute financiar fără a genera dezechilibre macroeconomice. „Pot confirma că am avut această încercare de a putea adăuga la anvelopa financiară către sănătate și educație, lucruri care s-au demonstrat mai degrabă din discuțiile cu Comisia Europeană că nu sunt posibile”, a recunoscut ministrul.
Pîslaru avertizează: orice suplimentare e populistă fără acoperire reală
Aici intervine partea importantă. Pîslaru a avertizat clar că orice suplimentare a sumelor față de ce poate suporta bugetul real al României este, în termenii lui, „populistă”. Nu pentru că ar fi nepotrivit politic, ci pentru că nu are o bază economică solidă — și nu poate fi justificată nici față de Bruxelles, nici față de propria trezorerie. Declarația e neobișnuit de tranșantă pentru un ministru interimar și indică presiunea enormă sub care se pregătea întâlnirea de joi cu liderii de partid de la Palatul Cotroceni.
Varianta prezentată joi liderilor urma să fie una agreată atât de Ministerul Finanțelor, cât și de cerințele europene legate de jalon. Ministrul nu a dezvăluit cifra exactă înainte de întâlnire, explicând că discuțiile se purtaseră în mai multe runde în ziua precedentă și că în dimineața zilei de joi mai erau clarificări de făcut.
Ce înseamnă concret pentru bugetari și de ce contează PNRR-ul
Concret, pentru două treimi din bugetari salariile vor crește, chiar dacă — citat direct — „nu extraordinar”. Pentru restul, Pîslaru a garantat că nu vor scădea. Asta înseamnă că angajații din categoriile mai vocale — poliție, armată, magistratură — care cereau creșteri mari vor fi dezamăgiți, în timp ce sectoare mai puțin organizate, precum personalul auxiliar din educație sau angajații din administrație, ar putea beneficia mai mult decât se anticipase.
Jalonul din PNRR legat de reforma salarizării publice trebuie îndeplinit pentru ca România să acceseze în continuare fondurile europene. Dacă varianta aprobată nu convinge Bruxellesul că e o reformă reală și sustenabilă, banii pur și simplu nu vin. Asta e miza reală a acestei legi — nu creșterile din hârtie, ci credibilitatea că ele pot fi plătite. Calendarul următor depinde de acordul politic ieșit din întâlnirea de joi: dacă liderii de partid validează varianta propusă, proiectul merge în Guvern, apoi în Parlament. Urmărește ce ies liderii să declare după Cotroceni — acolo vei înțelege dacă „echilibrul” pe care îl promite ministrul e real sau doar un termen mai elegant pentru o altă amânare.
