Nicușor Dan a semnat pe 19 ianuarie 2026 decretul de promulgare a legii care amână noile taxe rutiere. Termenul a fost mutat de la 1 ianuarie la 1 iulie 2026. Milioane de șoferi scapă deocamdată de costuri suplimentare — dar amânarea nu înseamnă renunțare.
Decizia fusese pregătită anterior de Guvern printr-o ordonanță de urgență, publicată în Monitorul Oficial. Motivul oficial: infrastructura tehnică necesară noului Sistem de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR) nu este încă funcțională. Autoritățile au recunoscut că o aplicare forțată de la 1 ianuarie ar fi creat haos — sistemul trebuia mai întâi să existe înainte să poată taxa pe cineva.
Concret, amânarea vizează trei lucruri: extinderea rovinietei pentru toate categoriile de vehicule, introducerea taxei TollRo pentru camioanele de peste 3,5 tone și punerea în funcțiune completă a STRR. Niciuna dintre acestea nu va fi aplicată înainte de 1 iulie 2026. Aici intervine partea importantă.
Ce este STRR și de ce sistemul nu era pregătit
STRR nu este o simplă actualizare a actualului sistem de roviniete. Înlocuiește complet SIEGMCR — sistemul integrat de emitere și gestiune a rovinietelor — și adaugă funcții noi, printre care colectarea TollRo. Trebuie să fie compatibil cu Serviciul European de Tarifare Rutieră (SETRE) și să permită schimbul de date între state în cazul neplății. Contractul de finanțare și implementare a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2025, deci banii și direcția există — lipsește timpul de execuție.
Punerea în funcțiune implică trei etape tehnice majore: dezvoltarea unei soluții informatice centrale, achiziția echipamentelor pentru punctele de control și construirea infrastructurii tehnice aferente. Nu e un proiect care se finalizează în câteva săptămâni. Termenul-limită pentru finalizarea TollRo este 31 decembrie 2026, cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ce se schimbă cu adevărat din 2027
Amânarea până în iulie 2026 e o pauză, nu o ieșire din joc. Noile reguli de taxare sunt programate să intre efectiv în vigoare de la 1 ianuarie 2027, iar schimbarea e fundamentală: România renunță la sistemul de tip abonament și trece la taxare pe distanță parcursă. Vei plăti în funcție de câți kilometri parcurgi, pe ce tip de drum și cu ce vehicul — masa totală maximă autorizată și numărul de axe vor conta în calculul final.
Sistemul va folosi echipamente de bord conectate prin satelit, aplicații mobile și tichete electronice. E un model folosit deja în mai multe state europene, deci nu e un experiment — e o aliniere întârziată. Cine conduce mai puțin va plăti mai puțin. Cine face zilnic 200 de kilometri pe drumuri naționale va simți diferența față de actualul sistem cu abonament fix. Asta e miza reală a acestei schimbări, dincolo de amânările tehnice.
Taxele locale nu au fost amânate. Brașovul deja percepe
În timp ce taxele naționale sunt suspendate până în iulie, unele județe au acționat pe cont propriu. Consiliul Județean Brașov a introdus deja o taxă specială de liberă trecere pentru camioanele și TIR-urile care depășesc limitele de tonaj pe drumuri județene. Taxa ajunge până la 1.500 de lei pe an pentru vehiculele de peste 24 de tone și se aplică atât transportatorilor români, cât și celor străini — cu excepții pentru vehiculele militare, de intervenție sau utilitate publică. Alte județe ar putea urma același model.
Până pe 1 iulie 2026, șoferii și transportatorii au timp să se pregătească pentru ce vine — sau cel puțin să înțeleagă că vine cu siguranță. Întrebarea care merită pusă acum nu e dacă sistemul va fi gata, ci dacă tarifele pe distanță vor fi calibrate corect pentru realitățile din România. Guvernul a dat un răgaz. Ce face cu el contează mai mult decât răgazul în sine.
