Primul termen din dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu a fost amânat chiar înainte ca judecătorii să analizeze vreo probă. Motivele: un judecător transferat și un avocat plecat din țară. Următoarea dată e miercuri, 19 august.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu la 2 iulie 2025, după o anchetă care a acoperit perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025. Cinci acte materiale, cinci momente în care procurorii susțin că fostul candidat la prezidențiale a promovat public idei legate de ideologia legionară.
De ce s-a amânat primul termen din dosarul Georgescu
Amânarea a venit din două direcții deodată. Judecătorul desemnat inițial s-a transferat la Tribunalul București, iar în locul lui nu fusese ales încă un altul — procesul nu putea începe pur și simplu tehnic. Avocatul lui Georgescu a cerut și el amânare, invocând faptul că nu se afla în țară. Ambele motive sunt prevăzute de procedura penală, dar combinația lor în prima zi de judecată spune ceva despre ritmul probabil al acestui proces.
Dosarele cu judecători schimbați la început pot fi resetate procedural — instanța reia dosarul de la capăt cu noul judecător, inclusiv în privința unor cereri deja soluționate. Nu e o regulă care favorizează sau defavorizează automat vreo parte, dar întârzie inevitabil dezbaterea pe fond. Detaliul care schimbă tot: noul judecător trebuie să fie desemnat înainte de 19 august pentru ca termenul să fie respectat.
Ce acuză procurorii: cinci acte materiale și un salut în Piața Universității
Rechizitoriul descrie un tablou construit în timp. Procurorii susțin că Georgescu ar fi promovat, în mod repetat, figuri ale Mișcării Legionare — Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moță — și l-ar fi prezentat pe mareșalul Ion Antonescu drept erou național, ignorând condamnarea sa definitivă pentru crime de război. Anchetatorii leagă explicit de doctrina legionară și declarații despre „omul nou”, mobilizarea masivă a națiunii și necesitatea unui lider autoritar.
Unul dintre cele cinci acte materiale e localizat precis: 2 octombrie 2021, Piața Universității din București. În timpul unui protest împotriva restricțiilor pandemice, Călin Georgescu ar fi făcut salutul legionar în fața mulțimii. Procurorii l-au inclus ca probă centrală, nu ca fundal. Acuzațiile sunt formulate în baza Ordonanței de Urgență nr. 31 din 2002, care pedepsește promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe cu până la trei ani de închisoare.
Ce urmează și de ce contează mai mult decât pare
Miercuri, 19 august, magistrații ar putea pronunța o primă decizie — dacă noul judecător va fi desemnat la timp și dacă apărarea nu va formula noi cereri. E un „dacă” important. În procesele penale cu mize publice mari, apărarea are la dispoziție instrumente procedurale legitime — excepții de neconstituționalitate, cereri de recuzare, solicitări de probe — care pot prelungi semnificativ judecata în primă instanță. Chiar dacă instanța va condamna miercuri, decizia nu devine definitivă; urmează apelul.
Ceea ce se decide la Judecătoria Sectorului 1 în lunile care urmează va stabili, pentru prima oară în România, un precedent judiciar clar privind limitele discursului public despre ideologia legionară. Un precedent care va conta indiferent de sentință — și care ar trebui să conteze pentru oricine e interesat de felul în care statul român trasează granița dintre opinie și incitare.
