Ambele reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă sunt oprite. Dunărea a ajuns la un debit atât de scăzut încât instalațiile nu mai pot funcționa în siguranță. România a pierdut dintr-odată aproape 20% din producția națională de energie electrică — și seara, între 20:00 și 23:00, golul se simte cel mai tare.
Cum s-a ajuns aici? Debitul Dunării a scăzut dramatic. În perioade similare din alți ani, fluviul curgea cu 3.900 până la 4.500 de metri cubi pe secundă. Acum, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, debitul a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă — mai puțin de jumătate — și tendința e de scădere în continuare. Apa din Dunăre intră direct în procesele tehnologice ale centralei. Sub un anumit prag tehnic, procedurile de siguranță interzic pur și simplu continuarea funcționării.
Primul reactor fusese deja oprit controlat, scoțând din sistem 550 MW. Specialiștii sperau că Unitatea 2 mai rezistă câteva zile. Nu a fost să fie — echipa tehnică a decis oprirea și a celui de-al doilea reactor, cu pierderea altor 600-650 MW.
Deficitul zilnic și presiunea din serile de vară
„Cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul nostru într-o zi în această perioadă”, a explicat Ilie Bolojan la Digi24. Într-o țară care consumă acum aproximativ 7.000 MW, absența bruscă a unei cincimi din producție nu e un detaliu administrativ — e o problemă reală, cu efecte concrete în fiecare casă.
Golul va fi acoperit, cel puțin parțial, prin centralele pe gaze, energia solară și eoliană și capacitățile de stocare. Problema e că seara producția fotovoltaică dispare complet, tocmai când consumul rămâne sus. Importurile au ajuns deja, în anumite seri, la aproximativ 1.700 MW. Dacă Cernavodă nu revine rapid la funcționare, necesarul de import va crește și mai mult. Bolojan a atras atenția că seceta afectează și sistemele energetice ale altor state din regiune, inclusiv Ungaria — ceea ce înseamnă că și competiția pe piețele europene de energie se va intensifica.
Apelul premierului și ce trebuie să facă fiecare dintre noi
„Fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare de la 20:00 la 23:00, atunci când avem un deficit de energie”, a declarat Bolojan. Intervalul ăla de trei ore e punctul slab al zilei: soarele nu mai produce, vântul e inconstant, iar gospodăriile și fabricile funcționează la capacitate normală.
Concret: aparatele electrocasnice mari — mașina de spălat, cuptorul electric, boilerul — pot fi programate mai devreme sau mai târziu. Nu e o obligație legală, e o chestiune de bun-simț colectiv. Un apel voluntar funcționează doar dacă suficient de multă lume îl ia în serios. În restul zilei, potrivit premierului, sistemul funcționează fără probleme — fragilitatea e concentrată în cele trei ore de seară.
Ce urmează și de ce contează factura de la toamnă
Reactoarele de la Cernavodă pot fi repornite doar după ce debitul Dunării revine la niveluri tehnice acceptabile — un prag care depinde integral de evoluția vremii. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie și Transelectrica monitorizează zilnic capacitatea de import și echilibrul în sistem. Prognozele hidrologice pentru această perioadă nu sunt optimiste.
Dacă seceta continuă câteva săptămâni, România va importa energie scumpă zi de zi. Presiunea pe prețuri va fi reală — iar factura nu vine imediat. Vine la toamnă, când se fac reglajele tarifere. E bine să știm asta din timp.
