Banca Națională a României le cere românilor să păstreze acasă o rezervă modestă de bani cash, ca măsură de precauție față de atacuri cibernetice sau pene extinse de curent. Recomandarea nu vizează retragerea economiilor din bănci, ci pregătirea pentru situații în care cardurile și bancomatele pot deveni temporar inutilizabile.
Mesajul vine într-un moment în care dependența de plățile electronice a crescut dramatic în România ultimilor ani. Cardurile, aplicațiile bancare și plățile contactless au intrat în rutina zilnică a milioane de oameni. Tocmai această dependență ridică o întrebare pe care BNR nu o poate ignora: ce se întâmplă dacă, la un moment dat, sistemul cedează câteva ore sau câteva zile? Și mai e ceva — riscurile nu sunt teoretice. Europa a trecut deja prin incidente cibernetice care au perturbat funcționarea unor bănci sau infrastructuri financiare, iar autorități din Suedia, Olanda și Germania și-au avertizat cetățenii, în ultimii ani, să aibă la îndemână numerar pentru urgențe.
Câți bani să ții acasă și de ce contează diferența față de retragerea economiilor
BNR nu a comunicat public o sumă exactă. Formularea instituției vorbește despre „o sumă rezonabilă”, suficientă pentru câteva zile de cheltuieli curente — alimente, medicamente, transport. Logica e simplă: dacă un atac informatic sau o pană de electricitate blochează rețeaua bancară timp de 24 până la 72 de ore, omul cu 200-300 de lei cash acasă poate cumpăra ce are nevoie. Cel fără niciun ban lichid rămâne blocat.
Diferența esențială pe care BNR o subliniază este între o rezervă de urgență și o retragere din frică. Prima e rațională și utilă. A doua e periculoasă — dacă toți deponenții ar începe să-și retragă economiile simultan, chiar și un sistem bancar solid ar intra în dificultate. Exact asta s-a întâmplat în episoade istorice de panică bancară, inclusiv în România anilor ’90. Banii ținuți acasă vin și cu riscuri proprii: furt, incendiu, deteriorare. Suma mică limitează expunerea; o sumă mare devine o vulnerabilitate în sine.
Sistemul bancar românesc este stabil, dar digitalizarea aduce vulnerabilități noi
Băncile din România au, potrivit BNR, planuri de continuitate activate în caz de incident major. Exercițiile de reziliență sunt efectuate periodic, iar mecanismele de răspuns rapid există. Sistemul e considerat stabil. Doar că „stabil” nu înseamnă „indestructibil”. Digitalizarea accelerată a serviciilor financiare aduce cu ea o suprafață de atac mai mare — fiecare serviciu mutat online, fiecare aplicație nouă reprezintă un punct potențial de vulnerabilitate.
Există și un cadru european relevant. Regulamentul DORA — Digital Operational Resilience Act — intrat în vigoare în ianuarie 2025 la nivelul Uniunii Europene, obligă instituțiile financiare să-și testeze și să-și consolideze rezistența la atacuri cibernetice. România aplică aceste cerințe ca stat membru. DORA nu elimină riscul, dar impune un standard minim de pregătire pe care băncile trebuie să-l demonstreze în mod concret.
Rezerva de numerar, recomandata de BNR: ce urmează și ce ar trebui să faci acum
Concret, ce ar trebui să facă un om cu venituri medii? Să păstreze acasă o sumă echivalentă cu cheltuielile esențiale pe două-trei zile — nu mai mult, pentru că riscul crește odată cu suma; nu mai puțin, pentru că scopul e să poți funcționa câteva zile fără acces la bancă. Economiile rămân la bancă, unde depozitele sunt garantate prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare până la 100.000 de euro per deponent per instituție de credit — un plafon care acoperă majoritatea românilor.
BNR urmează să publice materiale de educație financiară care vor detalia scenariile de risc și comportamentul recomandat. Va fi de urmărit dacă mesajul ajunge la cei cu acces mai redus la informație — tocmai ei sunt cel mai vulnerabili în fața unui incident bancar neașteptat. Că această recomandare apare acum în România înseamnă că autoritățile recunosc, explicit pentru prima dată, că dependența de digital are un preț. Un plic cu câteva sute de lei undeva acasă rămâne, în 2025, cel mai ieftin gest de prudență financiară pe care îl poți face azi.
