Stela Maria Vișan-Ciobotea a dispărut din presă după un scandal răsunător, dar nu înainte ca viața ei să ia câteva întorsături surprinzătoare. Femeia care susținea că Patriarhul Daniel îi este tată biologic a obținut, pe 24 martie 2025, custodia exclusivă a fiicei sale printr-o hotărâre a Judecătoriei Sectorului 2.
Povestea ei, începută cu mai bine de un deceniu în urmă, a generat o agitație mediatică pe care puțini subiecți ai presei tabloid românești au mai cunoscut-o. Și totuși, ce s-a întâmplat cu ea după ce reflectoarele s-au stins?
Acuzații fără confirmare oficială și o casă primită după scandal
Stela este, oficial, fiica Floarei, sora Patriarhului Daniel, și a lui Ioan Octavian Vișan-Ciobotea. Această situație nu s-a schimbat juridic niciodată. Nu există o hotărâre judecătorească prin care Patriarhul Daniel să fi fost stabilit drept tată biologic și nici o confirmare publică a Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu acuzațiile ei. La momentul în care a ieșit în fața camerelor, Stela a cerut ceea ce părea soluția logică: un test ADN. Testul nu s-a materializat niciodată public.
Și mai e ceva. Potrivit surselor citate de Cancan.ro, după ce valul mediatic a atins apogeul, Stela ar fi primit un imobil — proprietatea ar fi venit dinspre Patriarhul Daniel, dar informația nu a fost confirmată oficial de nicio parte. E un detaliu care, dacă ar fi adevărat, schimbă semnificativ tonul poveștii: nu ar mai fi vorba despre o cerere ignorată, ci despre o rezolvare discretă, fără recunoaștere formală. Avem doar surse neconfirmate și o femeie care, la scurt timp după scandal, a ales tăcerea.
Divorțul din 2016 și motivele pentru care Stela a revenit în instanță
Stela s-a căsătorit cu Costel Ispas și au avut o fiică împreună. Căsnicia s-a destrămat prin sentința Judecătoriei Câmpulung din 15 noiembrie 2016: divorț, locuința minorei stabilită la mamă, autoritate părintească comună și pensie de întreținere în sarcina tatălui. Opt ani mai târziu, Stela s-a întors în fața instanței.
De data aceasta, miza era alta: a solicitat custodia exclusivă, motivând că fostul soț dispăruse complet din viața fetei. Concret, Costel Ispas nu plătise pensia de întreținere, nu participase la creșterea copilului, iar absența lui devenise un blocaj practic — Stela nu putea lua decizii medicale sau să călătorească cu fata în afara țării fără acordul unui tată de negăsit. Fostul soț nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat la niciun termen. Din ancheta psihosocială a reieșit că Ispas însuși recunoscuse că nu și-a vizitat fiica, nu a vorbit cu ea la telefon și că cei doi nu au niciun contact. Instanța a folosit sintagma „absență totală”.
Decizia din martie 2025 și ce înseamnă ea în practică
Pe 24 martie 2025, Judecătoria Sectorului 2 a admis cererea Stelei. Autoritatea părintească asupra minorei va fi exercitată exclusiv de mamă, iar hotărârea este executorie provizoriu de drept — nu trebuie așteptată o eventuală cale de atac pentru ca ea să producă efecte imediate. Din punct de vedere legal, decizia e previzibilă în circumstanțele descrise: Codul civil român permite transferul autorității părintești exclusive atunci când celălalt părinte nu își îndeplinește obligațiile și când exercitarea comună devine, practic, imposibilă.
Există o simetrie greu de ignorat în povestea Stelei Vișan-Ciobotea. Femeia care, la maturitate, a luptat public să afle cine este tatăl ei biologic a ajuns, câțiva ani mai târziu, să lupte în instanță pentru că propriul copil trăia cu un tată absent. Două situații diferite, același tip de vid. Dacă tăcerea care a urmat după scandalul cu Patriarhul Daniel a fost rezultatul unui aranjament privat sau al oboselii de a duce o bătălie imposibil de câștigat în public, nu se știe. Ce știm e că, pe 24 martie 2025, a primit o decizie care îi oferă, cel puțin pe plan legal, controlul pe care îl căutase. Dacă fostul soț va contesta hotărârea rămâne de văzut — dar, dat fiind că nu s-a prezentat nici măcar la proces, șansele sunt mici.
