„Suntem dispuși să votăm și pentru un premier de dreapta, și pentru un premier de la PSD. Să vedem ce plan are Nicușor Dan”, a declarat un parlamentar UDMR pentru România TV.
Declarația vine după ce primul cabinet propus de noul șef al statului a căzut la votul din Parlament. Cabinetul condus de Adrian Veștea a strâns doar 189 de voturi favorabile din 287 de parlamentari prezenți, cu mult sub pragul de 233 necesar pentru învestire. La acel vot, AUR a ieșit din sală, UDMR s-a abținut, iar USR a votat împotrivă. Rezultatul a lăsat România fără un guvern cu puteri depline și a forțat Cotroceniul să reia calculele de la zero.
Acum, după eșecul primei nominalizări, Nicușor Dan încearcă o altă formulă. Potrivit surselor politice citate de România TV, președintele vrea să desemneze un nou premier cel târziu până pe 15 septembrie, deși anunțul ar putea veni chiar săptămâna viitoare. Termenul nu e arbitrar — fiecare zi în plus înseamnă un guvern interimar care nu poate angaja cheltuieli noi, nu poate accesa fonduri europene la capacitate maximă și nu poate negocia cu Bruxelles-ul pe dosarele urgente.
Rețeta propusă de Cotroceni pornește de la o premisă clară: un premier independent, fără culoare politică explicită, care să conducă un cabinet construit în jurul PSD. Cel puțin trei nume circulă deja — Sorin Grindeanu, agreat de PSD, Eugen Tomac și Alexandru Nazare, două variante mai acceptabile pentru aripa de dreapta a ecuației. Nicușor Dan nu s-a angajat public față de niciunul. Există deja un punct de tensiune: președintele ar vrea să o păstreze pe Oana Țoiu la Externe, o alegere care nu e pe placul PSD-ului, și care ar putea complica negocierile înainte ca ele să devină oficiale.
Matematica voturilor, pas cu pas
Numărul de 233 nu e aleatoriu — e pragul majorității absolute din Parlamentul României, calculat din totalul celor 465 de parlamentari. Bazele noii coaliții sunt: PSD cu 127 de voturi, UDMR cu 31, aripa conservatoare din PNL cu cel puțin 16 și reprezentanții minorităților naționale cu 15. Total: 189 de voturi — exact cât a strâns și Veștea, insuficient.
Mai e nevoie de 44 de voturi suplimentare. Grupul Uniți Pentru România poate aduce 18. Restul de 26 trebuie scoase din PACE, SOS, parlamentari neafiliați sau chiar din AUR — unde Mohammad Murad a declarat deja că va vota favorabil. Fragilitatea întregului scenariu stă tocmai aici: voturile din ultima categorie nu au disciplină de grup, iar motivațiile sunt individuale și schimbătoare. Faptul că Nicușor Dan renunță la consultările formale de la Cotroceni și preferă discuțiile discrete spune că nu are o majoritate garantată și că încearcă să evite presiunile publice înainte de a o construi.
UDMR schimbă calculul față de primul vot
Elementul care diferențiază acest scenariu de votul precedent este, în mod evident, UDMR. Cele 31 de voturi ale formațiunii maghiare nu au participat la învestirea lui Veștea — acum, Kelemen Hunor și colegii săi trimit un semnal explicit: susțin orice premier propus de Cotroceni, indiferent de culoarea politică a acestuia.
Că UDMR nu ridică deocamdată condiții publice poate însemna că negocierea a avut deja loc, în spatele ușilor. Adăugând cele 31 de voturi la baza de 189, ecuația ajunge la 220. De acolo și până la 233 mai sunt 13 voturi — o cifră care pare mică, dar care, în politica românească a momentului, poate fi cel mai greu de adunat. Parlamentarii neafiliați și cei din partide mici știu că sunt pivotul și negociază în consecință.
Nicușor Dan desemnează premier până pe 15 septembrie. Ce urmează dacă eșuează din nou
Dacă Nicușor Dan respectă calendarul anunțat, desemnarea premierului vine cel târziu pe 15 septembrie. Ulterior, premierul desemnat are zece zile să-și prezinte programul de guvernare și lista miniștrilor, iar votul în Parlament trebuie să aibă loc până la finalul lunii — ceea ce înseamnă că România ar putea avea un guvern cu puteri depline înainte de 1 octombrie.
Întrebarea care rămâne deschisă: dacă nici această nominalizare nu strânge cele 233 de voturi, ce urmează? Constituția prevede că după două nominalizări eșuate, președintele este obligat să desemneze un candidat propus de partide. Asta ar schimba radical raportul de forțe și ar pune Cotroceniul într-o poziție mult mai slabă decât acum. Calendarul e strâns. Marja de eroare, și mai strânsă.
