Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter a fost înregistrat marți dimineață, la ora 4:56, în zona seismică Vrancea–Buzău. Institutul Național pentru Fizica Pământului a localizat seismul la o adâncime de 140 de kilometri. Nu au fost raportate pagube materiale sau victime.
Epicentrul a fost plasat la 55 de kilometri sud de Focșani, 56 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe, 67 de kilometri sud de Buzău și 67 de kilometri est de Brașov. Ploieștiul se afla la 90 de kilometri de punctul de origine. Mișcarea telurică s-a resimțit în toate aceste orașe, dar și în Galați și în Capitală. Adâncimea mare la care s-a produs seismul — 140 de kilometri — explică de ce efectele la suprafață au fost moderate față de magnitudine, fără să provoace avarii sau panică semnificativă în localitățile afectate.
Ce se știe până acum
Cutremurul din 25 august 2026 a survenit după o perioadă de activitate seismică relativ constantă pe teritoriul României. În cursul lunii august, INFP înregistrase până la acel moment 19 seisme, cu magnitudini între 2,2 și 4,3 grade. Niciun eveniment anterior din această lună nu depășise pragul de 4,3. Ultimele două mișcări ale scoarței înaintea seismului de marți fuseseră semnalate pe 19 august, tot în județele Vrancea și Buzău, cu magnitudini de 3,3 și, respectiv, 2,9 grade.
Cel mai puternic cutremur al anului 2026 înregistrat anterior fusese cel din 26 februarie, cu magnitudinea de 4,5 grade, localizat tot în județul Vrancea. Seismul de marți dimineață se situează imediat sub acel nivel. Zona Vrancea este cea mai activă zonă seismică din România, iar cutremurele de adâncime intermediară — între 60 și 200 de kilometri — sunt caracteristice acestei regiuni și se resimt pe arii geografice extinse, de la București până la orașe din Moldova sau Transilvania.
Seismul s-a simțit în cel puțin opt orașe
Mișcarea din zorii zilei de marți a fost percepută simultan în localități situate la distanțe considerabile față de epicentru. Locuitorii din Galați, Focșani, Sfântu-Gheorghe, Buzău, Brașov și Ploiești au raportat că au simțit seismul, iar în București clădirile s-au mișcat ușor, fără ca aceasta să genereze intervenții ale echipajelor de urgență.
Adâncimea de 140 de kilometri a atenuat energia transmisă la suprafață, ceea ce a limitat efectele fizice. La cutremurele de mică adâncime — sub 30 de kilometri — aceeași magnitudine poate produce daune structurale semnificative. Cel de marți nu a intrat în această categorie. INFP nu a emis, la momentul publicării acestui articol, nicio avertizare privind riscul de replici semnificative.
Ce urmează după cutremurul din Vrancea
Potrivit datelor disponibile la ora publicării, nicio autoritate locală din județele afectate nu a raportat pagube materiale sau solicitări de intervenție. Inspectoratele pentru Situații de Urgență din județele aflate în zona de influență a seismului nu au transmis comunicări de criză. INFP monitorizează în continuare activitatea seismică din zona Vrancea–Buzău și actualizează datele pe platforma proprie în timp real.
Autoritățile locale din județele Vrancea, Buzău, Brașov, Covasna și Prahova nu au anunțat măsuri speciale ca urmare a seismului. Cutremurul din 25 august 2026 aduce totalul evenimentelor seismice înregistrate în România în această lună la 20, menținând activitatea în parametri obișnuiți pentru zona Vrancea–Buzău. Datele complete vor fi incluse în raportul lunar al institutului.
