Tribunalul Sibiu a emis o hotărâre care vizează cealaltă jumătate a imobilului revendicat de familiile Iohannis și Baștea pe strada Nicolae Bălcescu. Dacă decizia rămâne definitivă, statul român ar putea deveni proprietarul întregii clădiri, estimată între 450.000 și 550.000 de euro.
Disputa a început cu un certificat de moștenitor. Statul a susținut în instanță că documentul respectiv nu putea produce efectele juridice în baza cărora fusese dobândit imobilul, iar instanțele i-au dat dreptate pentru jumătate din clădire. Acum, litigiul s-a extins și asupra celeilalte jumătăți, deținute de familia Baștea.
Cum a ajuns imobilul din centrul Sibiului în litigiu cu statul
Clădirea de pe strada Nicolae Bălcescu nu e o proprietate oarecare. Zona centrală a Sibiului are prețuri imobiliare ridicate — potrivit estimărilor prezentate în dosar, un metru pătrat ajunge la 2.700–3.300 de euro. La o suprafață utilă de aproximativ 166 de metri pătrați, valoarea întregului imobil se situează undeva între 450.000 și 550.000 de euro.
Dosarul a trecut prin mai multe instanțe de-a lungul anilor. Instanțele au constatat că dreptul de proprietate al soților Iohannis asupra primei jumătăți nu era valabil constituit și au dispus radierea lui din cartea funciară, urmând înscrierea statului român. Decizia Tribunalului Sibiu din această etapă vizează și cealaltă jumătate, cea aparținând familiei Baștea, și poate fi atacată cu apel. Aici intervine partea importantă. Nu e vorba doar de proprietatea fizică. Statul vrea și banii din chirii pe toată perioada în care susține că n-a putut folosi clădirea.
ANAF urmărește chirii și despăgubiri, nu doar clădirea
Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov a contestat separat o hotărâre prin care fusese respinsă cererea de sechestru asigurător asupra unor bunuri ale familiei Iohannis. Dosarul respectiv urmează să fie analizat de Curtea de Apel Alba. Separat, statul a deschis o altă acțiune prin care solicită plata despăgubirilor pe care le consideră datorate, susținând că sumele respective nu au fost achitate voluntar.
Asta înseamnă că, chiar dacă hotărârea Tribunalului Sibiu ar fi atacată cu succes în apel, Klaus Iohannis și familia Baștea rămân expuși pe cel puțin două fronturi judiciare distincte: unul privind dreptul de proprietate, altul privind sumele de bani. Mecanismul nu e neobișnuit în litigiile de recuperare a proprietăților statului — ANAF are competența legală să ceară sechestru asigurător tocmai pentru a bloca eventuala înstrăinare a bunurilor înainte ca procesele să se încheie definitiv. Instanța a respins cererea în primă fază; Curtea de Apel Alba va decide dacă a avut dreptate.
Ce urmează concret și de ce imobilul Iohannis din Sibiu nu e un dosar închis
Hotărârea Tribunalului Sibiu poate fi atacată cu apel. Dosarul privind sechestrul asigurător se află la Curtea de Apel Alba, fără termen anunțat public. Acțiunea separată pentru despăgubiri este pe rolul instanțelor, în stadiu neprecizat. Tabloul final — cine deține clădirea, cât plătesc foștii proprietari și în ce interval de timp — nu se va limpezi în lunile imediat următoare. Procesele de acest tip, cu mai multe dosare paralele și cu apeluri succesive, durează în mod obișnuit ani de zile după prima hotărâre de fond.
Ceea ce rămâne cert acum: instanțele au confirmat deja, pentru jumătate din imobil, că titlul de proprietate al familiei Iohannis nu era valabil. E un precedent juridic care pune presiune pe cealaltă jumătate a litigiului. Un fost șef de stat implicat într-un proces în care statul îi contestă dreptul de proprietate și îi urmărește bunurile prin ANAF e, indiferent de nuanțe, o situație fără precedent recent în România — și pune o întrebare incomodă despre cum a ajuns o proprietate din centrul Sibiului să fie deținută pe baza unui document pe care statul îl consideră nevalabil.
