Protestele din 15 septembrie de la Piața Victoriei au adus în prim-plan o figură neașteptată: Nicolae Sterp, tatăl cântărețului Culiță Sterp. Prins în mijlocul confruntărilor dintre manifestanți și forțele de ordine, el a devenit involuntar o față a nemulțumirilor crescătorilor de animale din România.
Nicolae Sterp se afla acolo ca fermier, nu ca personalitate mediatică. La 15 septembrie, sute de crescători de animale s-au adunat în piață pentru a protesta împotriva restricțiilor care le-au distrus activitatea. Exporturile de animale vii fuseseră oprite, fermierele se confruntau cu sacrificări forțate de efectiv în cazuri de focare de boală, iar statul nu oferea despăgubiri. Iniția protestul Ionică Sterp, cunoscut sub porecla „Ciobanul Ionică”, o figură recunoscută în mediul fermierilor și crescătorilor de animale.
La început, totul a decurs relativ pașnic. Dar tensiunile au crescut rapid. Parte dintre protestatari au forțat cordoanele de jandarmi, au aruncat cu sticle, pietre și alte obiecte. Jandarmeria a intervenit cu spray-uri și gaze lacrimogene în mai multe rânduri. Bilanțul oficial: 24 de persoane rănite, dintre care opt dintre efectivele de ordine. Douăzeci și nouă de manifestanți considerați agresivi au fost extrași din mulțime și duși la Poliție.
Nicolae Sterp, aflat în mijlocul acestui haos, a venit la microfon revoltat. „O mână de oameni își bat joc de un popor. Cum vine treaba asta? I-au pus pe ăștia să ne gazeze”, a spus acesta, cu frustare evidentă. Declarația sa a devenit rapid virală, iar prezența tatălui lui Culitta Sterp la proteste a adăugat o dimensiune neașteptată unei manifestații care, în prima sa etapă, era strict legată de nevoia economică.
Ceea ce s-a întâmplat la Victoriei ilustrează o problemă mai adâncă din agricultura românească. Sectorul crescerii animalelor a intrat în criză după ce Uniunea Europeană a restricționat mai mult exporturile de animale vii din cauza condițiilor de transport și a bunăstării animalelor. Pentru o țară unde ferme mici și medii depind masiv de această exportare, interzicerea a fost devastatoare. Oameni care și-au construit viața pe creșterea și comercializarea animalelor s-au găsit dintr-o dată fără venit. Guvernul a promis compensații, dar banii nu au venit. Sacrificările forțate din cauza bolilor au distrus și mai mult lucrurile.
Ionică Sterp și alții au încercat să mobilizeze sectorul. Au cerut reluarea exporturilor, despăgubiri pentru fermierii afectați și oprirea sacrificării efectivelor fără compensație. Sunt revendicări legitime, care țin de supraviețuirea unor oameni obișnuiți. Iar faptul că Nicolae Sterp era acolo, alături de sute de alții, vorbește despre cât de profundă e criza în agricultură.
Dar ce s-a întâmplat după ce au venit gazele lacrimogene e important. Imaginile violenței au dominat știrile și rețelele sociale. Ceea ce putea fi o discuție despre politica agricolă a devenit o confruntare stradale. Și în acel moment, protestatarii au pierdut oportunitatea de a-și explica cauza întregii țări. Guvernul a avut un motiv și mai bun să ignores demandele lor: acolo au fost oameni care au aruncat pietre și au forțat cordoanele. De ce să negociezi cu ciocurile care ți-au pus în pericol forțele de ordine?
Nicolae Sterp, tatăl unui artist cunoscut, a găsit o platformă neintenționat prin faptul că se afla în acel loc. Dar el e doar o voce dintre mii. Fermierii români nu sunt oameni hoți sau agresori — sunt oameni cărora le-a fost luată o parte din trai din seara într-o seară, fără avertisment, fără plan B. Problema nu e doar la Piața Victoriei. E în șuri-urile pline cu animale care nu mai pot fi vândute, în cont-urile bancare gole, în creditele neneplătite.
Ce se întâmplă acum? Guvernul trebuie să răspundă la revendicări concrete: reluarea exporturilor pe cote sigure, compensații rapide pentru fermierii afectați, planuri clare pentru tranziția sectorului. Dacă nu, protestele vor continua. Și de data viitoare, nu vor mai fi la Piață — vor fi mult mai organizate și mult mai furibunde. Nicolae Sterp a spus-o pe jumătate: dacă o mână de oameni bat joc de un popor, la un moment dat poporul se-ntoarce. Doar că România nu-și poate permite să piardă fermierii și agricultura din cauza neputinței politice de a negocia.
