Călin Georgescu, fostul candidat la prezidențiale care a generat controverse în a doua jumătate a anului 2024, s-a trezit luni dimineață cu procurorii DIICOT la ușă.
Ancheta a pornit de la o denunț legat la presupuse transferuri nelegitime de bani. Pe fondul acestei investigații, DIICOT a deschis un dosar în care Călin Georgescu apare aux alături de alte persoane, inclusiv omul de afaceri Ionel Rusen. Percheziții au fost efectuate simultan la mai multe adrese, inclusiv la proprietatea din Mogoșoaia unde locuiește Georgescu. În urma acestor operațiuni, autorităților le-au ieșit în față elemente care sugerează o activitate mult mai complexă decât o simplă eroare de gestiune sau o neînțelegere comercială.
Ce au descoperit anchetatorii la domiciliul lui Călin Georgescu
Într-una din camerele casei, procurorii au găsit bani în numerar — aproximativ 4.000 de euro — alături de documente, calculatoare și tablete. Dar ceea ce a atras atenția cea mai mare a fost un dispozitiv portabil cu capacitate de bruiaj a semnalelor, exact de tipul celor folosite pentru a bloca comunicațiile. În România și în Uniunea Europeană, asemenea echipamente NU pot fi deținute de persoane fizice fără o autorizare specială. Descoperirea sa la domiciliul unui fost candidat la o funcție înaltă ridică întrebări ale cui această necesitate. De ce ar avea cineva un atare instrument? Pentru a ascunde comunicări? Pentru a anula investigații? Răspunsurile vor trebui date în tribunal.
Egal de ciudată a fost găsirea unei legitimații diplomatice în nume de Călin Georgescu. Documentul purta sigla Ordinului Cavalerilor de Malta și indica că purtătorul ar fi senator și „Prior al Statelor Unite ale Americii” în cadrul acelei instituții. Doar că o singură problemă — legitimația e falsă. Ordinul Suveran Militar de Malta a confirmat explicit că nu a emis vreodată un asemenea document și că Călin Georgescu NU este și NU a fost niciodată membru al organizației sale. „Confirmăm că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că nu am emis niciodată un astfel de document”, au declarat reprezentanții Ordinului, într-un comunicat oficial care nu lasă loc de interpretări. Ambasadorul Ordinului la București a adăugat că există în România mai multe ordine false care abuzează de simbolurile și de prestigiul instituției autentice.
Detaliul legitimației false și ce spune el despre caz
Folosirea unei legitimații false este o practică veche de a da greutate unui anumit mesaj sau unei anumite poziție pe care o susții. Un document care pare oficial, care pare să vină din partea unei instituții respectate, poate deschide ușile și poate inspire încredere în locuri în care cuvântul tău singur n-ar fi fost de ajuns. Pentru Călin Georgescu, această legitimație a putut fi un instrument de validare — poate pentru a participa la anumite medii, pentru a obține urechi atenți, pentru a câștiga autoritate. Faptul că era falsă nu o ține pe cineva să o uite la o masă de negocieri sau într-o cameră închisă. Într-un caz de înșelăciune care involve sume atât de mari, fiecare detaliu despre cum s-a creat încredere și cum s-au crezut lucruri care nu-s adevărate devine esențial.
„Ordinul de Malta nu emite astfel de documente. Persoana în cauză nu este membră a Ordinului de Malta”, a declarat ambasadorul instituției la București, într-un interviu. Cuvintele sunt clare. Nu e o nuanță, nu e o neînțelegere. E o demontare completă a unei pretensii. Și nu e nici o coincidență că această legitimație a fost găsită fix în momentul în care o ancheta pe tema înșelăciunilor bate la ușă. Pe lângă legitimația falsă, în mașina lui Călin Georgescu anchetatorii au mai găsit și dispozitivul de bruiaj. Combinația celor două deschide o perspectivă asupra unei activități care nu pare hazardat, ci deliberat orchestrată.
Reținerea și următorii pași
Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore, ceea ce înseamnă că procurorii aveau suficiente indicii pentru a continua ancheta și pentru a-l menține sub supravegherea statului. Soția lui, Cristela, a fost și ea condusă la DIICOT pentru audieri, ca și Ionel Rusen, care a avut o reacție agresivă la adresa jurnaliștilor care i-au adresat întrebări. Această mișcare coordinată a procurorilor sugerează că investigația vede o rețea, nu doar indivizi izolați.
Ce urmează e important. Ancheta va trebui să stabilească dacă banii mutați — 1,1 milioane de euro — au fost folosiți pentru cumpărări, pentru investiții fictive, pentru împrumuturi nedocumentate sau pentru alte scopuri. Va trebui să se arate cum a fost construită încrederea victimelor, ce rol a jucat legitimația falsă, ce rol a avut dispozitivul de bruiaj. Poate fi vorba doar de o înșelăciune comercială, dar dacă o fost candidat la prezidență e implicat, dacă se folosesc dispozitive interzise și documente false, ceva e mult mai mare. Iar asta e ceea ce va trebui să urmărească justiția în următoarele luni. Cititorul mediu ar trebui să fie atent la cum decurge cazul — nu doar pentru că e vorba de bani mulți, ci pentru că metoda folosită (legitimații false, bruiaj de semnale) vorbește despre un nivel de organizare și de ascundere care depășește improvizația.
