„Ziua de 25 octombrie va avea 25 de ore, ceea ce înseamnă că dormim cu o oră mai mult”, spune afirmația oficială privind trecerea la ora de iarnă. Doar că această realitate ascunde costuri reale asupra sănătății, pe care nici un raport despre economii energetice nu le acknowledge.
În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, la ora 04:00, ceasurile se dau înapoi cu o oră, la 03:00. Românii vor beneficia de o oră suplimentară de somn, nu din generozitate a naturii, ci din cauza unui sistem de schimbare a timpului care datează din epoca economisirii energiei și care, astazi, nu mai face decât să-și încurce efectele pe o întreagă populație.
Istoria unei măsuri care nu mai are sens
Sistemul schimbării orei a fost introdus în România inițial în 1932, aplicat constant până în 1943, apoi reluat în 1979. Din 1997, regula s-a stabilizat în forma actuală, cu tranzițiile fixe în martie și octombrie. Perioada de trei decenii de stabilitate i-a creat oamenilor iluzia că e o măsură permanentă și rațional justificată. Realitatea e mai complexă.
Ideea inițială era calculată pe o economie industrială: prin dezactivarea unei ore de lumină dimineața și adăugarea ei seara, se putea economisi curent electric significant. Atunci, becurile incandescente consumau mult, iar o oră în plus de lumină naturală se traducea în reduceri măsurabile. Astazi, cu LED-uri și cu echipamentele electronice care funcționează 24 de ore indiferent de oră, diferența energetică este aproape neglijabilă. Studii recente estimează economii de maxim 0,3% din consumul zilnic de energie — o cifră care încliază balanța spre „nu mai merită”. Parlamentul European a votat în martie 2019 pentru eliminarea acestei practici, măsura fiind prevăzută inițial pentru 2021. Doar că, până acum, decizia finală rămâne blocată din cauza lipsei unui acord între statele membre.
Prețul pe care-l plătesc copiii, bătrânii și oamenii obișnuiți
Criza de somn care urmează unei nopți de 25 de ore pare un fenomen minor. Realitatea medicală e drastică. Perturbarea ceasului biologic — mecanismul intern care reglează ciclul somn-veghe în funcție de lumina naturală — are efecte care durează săptămâni și care nu se limitează la oboseală. Tranziția pe 25 octombrie afectează în mod direct producția de melatonină, hormonul responsabil pentru inițierea somnului. Odată cu trecerea la ora de iarnă, ziua se scurtează vizibil: soarele apune cu o oră mai devreme, iar cantitatea de lumină naturală scade brusc.
Scăderea luminii solare reduc producția de serotonină, hormonul responsabil pentru starea de bine. Aceasta e motivul pentru care toamnele și iernile sunt asociate cu creșterea cazurilor de depresie sezonieră, o condiție medicală recunoscută și documentată. Chiar dacă nu toți dezvoltă depresie clinică, marea majoritate resimte apatie, oboseală crescută și dificultăți de concentrare în săptămânile următoare. În sectorul corporate, productivitatea scade vizibil. Firme din țări care au deja renunțat la schimbarea orei raportează îmbunătățiri ale performanțelor angajaților.
Familiile cu copii mici resimt presiunea cea mai acută. Programele de somn ale copiilor, strict structurate și dificile de schimbat, sunt dezorganizate brusc. Copilul care dormea la 20:00 și se trezea la 06:30 se va trezi biologic la 05:30 pentru cel puțin 10-14 zile. Mulți copii nu se readaptează perfect niciodată, apar probleme de concentrare la școală și chiar episoade de anxietate. Persoanele în vârstă suferă și mai mult, deoarece sistemul nervos se înrigidizează cu vârsta, iar medicii raportează creșteri ale cazurilor de aritmie cardiacă și crize de hipertensiune în săptămânile care urmează.
De ce Europa nu poate lua o decizie și România sufere în loc
Parlamentul European știe exact ce se întâmplă și ce costuri apar. Doar că, eliminarea schimbării orei e o problemă pe care nu o poate rezolva o țară singură. Fiecare stat membru ar vrea să aleagă: ora de vară definitiv, care aduce lumină seara și benefici psihici, sau ora de iarnă definitiv, care asigură luminozitate matinală. Până statele membre nu vor conveni asupra unei soluții uniforme, UE rămâne blocată, iar România, ca membru, nu poate lua o decizie unilaterală.
Un doctor de la Institutul de Psihiatrie din București a declarat că în a doua jumătate a octombrie și prima jumătate a noiembrie, consultațiile pentru anxietate și probleme de somn cresc cu aproximativ 20%. Aceasta nu e accident — e consecință previzibilă a unui sistem care n-ar trebui să mai existe. Pana atunci, pentru cei 20 de milioane de români care se vor trezi pe 25 octombrie și vor descoperi că au dormit doar 23 de ore, realitatea e că această oră suplimentară de somn e o momeală. Ceea ce urmează sunt săptămâni de dezadaptare biologică, risipă de energie productivă și, pentru mii de oameni, agravarea stării depresive sezoniere.
