Tribunalul București a decis marți să plaseze Călin Georgescu sub control judiciar, respingând cererea de arestare preventivă depusă de DIICOT. Decizia vine după o zi de reținere în care fost candidat la președinție a fost anchetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă.
Controlul judiciar nu este o măsură blândă. Conform Codului de procedură penală, persoana sub această măsură se află în stare de libertate vigilată, iar încălcarea condițiilor impuse de instanță poate duce la o măsură preventivă mai aspră — arestul la domiciliu sau chiar arestarea preventivă. Pentru Georgescu, judecătorul a stabilit obligații stricte care restricționează libertatea de mișcare și de exprimare, iar o abatere va fi tratată ca o agravare a cazului.
Măsura de control judiciar a fost impusă în contextul unei anchete care a inclus percheziții la domiciliul și locurile de muncă ale lui Georgescu. Aceasta a dus la descoperirea unor sisteme de bruiaj, înscrisuri, două pașapoarte și o legitimație care urmează să fie expertizate, pe suspiciunea că sunt false, plus dispozitive de stocare de date și alte obiecte relevante pentru dosar. DIICOT susține că aceste găsiri consolidează suspiciunile privind activități ilegale, iar ancheta continuă.
Georgescu a declarat după audieri că se consideră nevinovat și că anchetele au caracter politic, transmitând un mesaj cryptic în care compară situația cu o partidă de șah și se exprimă într-un limbaj religios. Declarațiile sale nu au influențat decizia instanței, care s-a concentrat pe probe și risc, nu pe negații.
Ce presupune controlul judiciar
Controlul judiciar include mai multe obligații concrete pe care Georgescu trebuie să le respecte zi de zi. Prima și cea mai restrictivă este interdicția de a ieși din România, o restricție comunicată imediat organelor de frontieră și care poate fi verificată instant la orice punct de traversare a graniței. Georgescu nu poate pleca din țară sub nicio formă pe durata măsurii.
Celelalte obligații sunt la fel de specifice: prezentarea la organele judiciare ori de câte ori este solicitată — ceea ce înseamnă că procurorul sau instanța îl pot convoca oricând; anunțarea imediată a schimbării locuinței, cu interdictie implicită de a se muta fără aprobare; respectarea unui program stabilit de polițiștii care asigură supravegherea — deci Georgescu trebuie să fie într-o locație conocută la ore précizate.
Judecătorul poate dispune măsuri suplimentare în funcție de evoluția dosarului, cum ar fi monitorizarea electronică prin brățară GPS, interzicerea contactului cu martori sau cu alte persoane implicate în dosar, restricții privind conducerea vehiculelor, interzicerea folosirii armelor sau participarea la anumite manifestări publice. Pentru o figură publică ca Georgescu, aceste restricții pot fi dintre cele mai invazive, în special dacă instanța decide monitorizare electronică.
Riscurile încălcării condițiilor
Dacă Georgescu încalcă rea-credință și cu perseverență condițiile impuse, riscul imediat este transformarea măsurii într-una mai strictă. Judecătorul va convoca o nouă ședință, vor fi prezentate dovezile încălcării, iar asupra inculpatului va plana amenințarea arestului la domiciliu sau a arestării preventive. Aceasta nu este o amenință verbală ci un scenariu foarte real în justiția românească, în care persoane sub control judiciar care nu respectă restricțiile au fost trecute la măsuri privative de libertate.
Chiar și o încălcare aparent minoră — precum absența la prezentări repetate, ascunderea unui contact cu o persoană interzisă sau o încercare de a călători fără aprobație — poate fi folosită de procuror ca motiv pentru a cere măsura preventivă în forma arestării. Instanța a comunicat deja acestei posibilități la pronunțarea sentinței, ceea ce înseamnă că Georgescu e conștient de riscuri.
În cazul Călin Georgescu, controlul judiciar apare ca o decizie de mijloc a instanței: nu crede că riscul de fugă sau de repetare a infracțiunilor justifică arestarea, dar nici nu-l lasă liber fără restricții. Măsura de 60 de zile îi permite să se pregătească pentru proces, dar sub o supraveghere atentă. După expirarea termenului, instanța poate prelungi controlul judiciar, dispune o altă măsură sau chiar ordone eliberarea. Totul depinde de evoluția cazului și de comportamentul inculpatului în perioada următoare.
