„Hora 04:00 va deveni ora 03:00″ — aceasta e formula pe care o vor aplica românii în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
România urmează exact programul majorității statelor europene. Trecerea la ora de iarnă marcheaza sfârşitul perioadei în care am trăit cu ora de vară, introducând din nou ora standard a Europei de Est, UTC+2. Pentru cei care dorm după un program obişnuit, ziua de 25 octombrie va avea de fapt 25 de ore, ceea ce teoretic oferă o oră suplimentară de odihnă — doar că mai mulți oameni se trezesc mai obositori decât ar trebui.
Ce se întâmplă exact pe 24 octombrie în România? La miezul nopții, precis la ora 04:00, ceasurile se dau înapoi şi se reglează pe ora 03:00. Modificarea pare simplă pe hârtie, dar consecințele asupra corpului uman sunt mai complexe decât se crede. Organismul nu funcționează ca un ceas mecanic — el urmează propriul ritm circadian, acel „ceas intern” reglat în principal de expunerea la lumina naturală şi care controlează când dormim şi când suntem treji.
Parlamentul European a votat în 2019 să elimine sistemul de schimbare a orei, dar măsura nu a fost niciodată pusă în aplicare din cauza neînțelegerilor între state membre. Până atunci, schimbarea rămâne obligatorie. România va continua să aplice ora de vară în martie și să revină la ora de iarnă în octombrie, conform directivei europene din 2000, care standardizează această practică pe continent.
Istoricul schimbării sezoniere a orei se întinde mult în timp. După ce Germania a fost printre primele țări să o introducă în 1916, în timp de Primul Război Mondial, practica s-a răspândit rapid în Europa. Scopul original era economic — economisirea carburantului prin utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Azi, în era consumului electric centralizat, logica economică a acestui sistem e mult mai slabă, dar inerția instituțională și fricțiunile între state au menținut-o vie.
Pentru cei care vor fi afectați de schimbare, primele zile după 25 octombrie vor aduce oboseală, dificultăți de concentrare și, pentru unii, tulburări de somn. Copiii mici și persoanele în vârstă se adapteaza mai greu la orice schimbare de rutină. Oboseala care apare în primele zile după trecerea la ora de iarnă nu e neglijabilă — aceasta poate afecta chiar și atenția conducătorilor auto, fapt care preocupă autoritățile de trafic din toată Europa.
Cum poți pregăti corpul tău? Expertii recomandă să porneşti procesul cu câteva zile înainte. Mărind treptat ora de culcare și de trezire, cu aproximativ 15-20 de minute pe zi, ajuți corpul să se obișnuiască mai lin cu noua schemă. După trecerea la ora de iarnă, menţinerea unui program de somn riguros e esenţială — fără siesturi lungi în ziua, fără orare chaotice de culcare și trezire.
Expunerea la lumina naturală în primele ore ale dimineții ajută la resetarea ceasului circadian. Activitatea fizică regulată și evitarea ecranelor cu o oră înainte de a te culca sunt, de asemenea, recomandări solide. Ar trebui să reduci consumul de cofeină și alcool în orele serale — ambele intervin cu ritm natural de somn. Pentru cei mai sensibili, o plimbare de 20-30 de minute la lumina soarelui în prima jumătate a zilei poate face diferența între o adaptare ușoară și zilele de nelinişte.
Reducerea treptată a numărului de ore cu lumina naturală după trecerea la ora de iarnă afectează și starea de spirit a unor oameni. Energia scade, motivația pentru activităţi plăcute se diminueaza, și unii resimt chiar simptome de depresie ușoară. Aceasta se datorează nu numai schimbării orei în sine, ci și faptului că lunile octombrie-martie aduc mai puţină expunere la lumina naturală în general. Dincolo de ora exactă, transformarea în sine — de la vară la iarnă — e ceea ce jonglează cu neurotransmitorii care reglează dispoziția.
Efectele negative nu sunt uniformă repartizate. Unii oameni trec peste ziua cu ora în plus fără să simtă ceva deosebit, în timp ce alții se confruntă cu o săptămână întreagă de nelinişte. Sensibilitatea la schimbare variază după vârstă, tip de personalitate, stil de viață și chiar factori genetici. Cei care dorm deja irregular sau care lucreaza în schimburi sunt de obicei mai vulnerabili.
De fapt, însă, cea mai importantă linie de jos pentru România rămâne cea despre ce nu s-a întâmplat. Plenul european a vrut să elimine această practică, dar fără consens, schimbarea nu putea fi mandatată. În așa fel că, în 2026 ca și în 2025 sau 2024, românii vor continua ritualul sezonier al ceasurilor. Poate că într-un viitor mai îndepărtat, după ce mai multe state vor face presiune și vor găsi un acord solid, ora de iarnă și ora de vară vor dispărea. Până atunci, însă, 24 octombrie 2026 rămâne o dată signată în calendar pentru mulți — doar că nu din plăcere, ci din necesitate administrativă a unui continent care n-a putut să se decidă cu totul pe tema asta.
