La 1 ianuarie 2027, pensiile din sistemul public ar urma să se reindexeze după doi ani de blocare. Mecanismul de actualizare a Valorii Punctului de Referință revine în vigoare, dar creșterea finală nu e sigură.
Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie să știi cum funcționează sistemul. Valoarea Punctului de Referință (VPR) e baza de calcul pentru pensiile publice românești. Ea determină direct cât primești lunar dacă ești pensionar. Începând cu 2025, această valoare a fost fixată la 81 de lei și menținută la acest nivel și în 2026, ceea ce a însemnat că pensiile au rămas congelate doi ani la rând.
Congelarea nu a fost aleatorie. Urmarea consecințelor economice și bugetare ale crizei pandemice a determinat autoritățile să nu activeze mecanismul de indexare prevăzut inițial de Legea 360/2023. Acum, revenirea la regula firească e pe agenda pentru anul viitor. Formula pe care o va folosi Guvernul ține cont de rata medie anuală a inflației și de 50 procente din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, calculat pe indicatori economici definitivi. Teoretic, asta putea duce la creșteri mai mari. Constângerile bugetare reale și discuțiile fiscale de anul acesta au adus în fața pensionarilor scenarii mai prudente, între 6 și 8 procente.
Concretul contează mai mult decât procentajele vagi. Dacă Guvernul va aplica o indexare de 6 procente, o pensie de 3.000 de lei va crește cu 180 de lei lunar, urcând la 3.180 de lei brut. La 8 procente, aceeași pensie primește 240 de lei în plus și ajunge la 3.240 de lei. Diferența pare mică, dar pentru pensionari, fiecare leu contează. Aceste cifre sunt calcule pe baza informațiilor vehiculate public, nu aprobări oficiale. Statul nu le-a garantat, și nici nu trebuie să se facă iluzii că sunt sigure.
Ce e cu pensiile militarilor și polițiștilor? Aceștia au alt sistem, reglementat de Legea 223/2015. Indexarea lor se face conform ratei mediului anuale a inflației, după reguli proprii. În discuțiile despre 2027, au apărut și pentru ei estimări de creșteri similare, între 6 și 8 procente. Din nou, niciun procent nu e stabilit oficial. Mai mult, pentru militari și polițiști, o problemă aprinsă din ultimii ani e diferența dintre pensionari care au ocupat aceeași grad, dar s-au pensionat în ani diferiți. Majorările salariale ale celor în activitate nu se reflectă întotdeauna în pensiile celor ieșiți din serviciu, creând inechități vizibile. Discuția despre actualizarea retroactivă a fost ridicată de mai multe ori, dar rămâne în stadiu de deziderat.
Punctul care schimbă totul e că, până acum, nicio decizie nu e definitorie. Parlamentul și Guvernul nu au adoptat încă legislația pentru 2027. Indicatorii economici care vor alimenta formula nu sunt finalizați. Și, mai important, scenariile fiscal-bugetare pentru viitorul an sunt încă în construcție. Înainte de 31 decembrie 2026, mai sunt luni în care legea se poate schimba, în care inflația se poate reviza, în care prioritățile de cheltuieli pot fi realocate. Un pensionar care se-ntreabă acum dacă va primi 6, 8 sau 12 procente și-ar pierde vremea cu așteptări precizoase.
Realitatea e că sistemul public de pensii se află sub presiune. Raportul dintre cei care lucrează și cei care primesc pensii se înrăutățește. Creșterea așteptării de viață adâncește dezechilibrul. Statele membre ale UE se confruntă cu aceeași problemă, iar soluțiile nu sunt ușoare. România nu e excepție. Pentru guvernele consecutive, majorarea pensiilor e un compromis între dorința de a nu lăsa bătrâni în sărăcie și nevoia de a menține echilibrul fiscal.
De la 1 ianuarie 2027, mecanismul de indexare revine în vigoare, e adevărat. Doar că asta nu înseamnă că pensia ta va crește cu siguranta. Înseamnă că Guvernul va aplica o formulă, iar rezultatul depinde de date și decizii care nu sunt încă luate. În februarie 2027, pensionarii vor afla exact cât s-a indexat VPR. Până atunci, rămâi cu ipoteze și speranță. Pentru cei care depind lunar de fiecare leu, speranța e un lux pe care nu și-l permit.
