O dronă a pătruns duminică dimineață în spațiul aerian al României dinspre Republica Moldova și a fost distrusă de avioane de vânătoare F-18 spaniole. NATO confirmă: drona pare să fie rusească. E a patra interceptare reușită în mai puțin de o lună.
La ora 04:44, sistemele de supraveghere ale Armatei Române au detectat ținta intrând în spațiul aerian național, la 24 de kilometri nord de Galați. Două avioane F-18 spaniole, ridicate deja preventiv în aer, au primit aprobare de angajare. La ora 05:01 — 17 minute mai târziu — drona era distrusă deasupra unei zone nepopulate, între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a comunicat detaliile operațiunii pe Facebook în aceeași dimineață.
NATO confirmă originea rusească a dronei doborâte la Galați
Colonelul american Martin O’Donnell, purtătorul de cuvânt al comandamentului militar NATO, a declarat pentru Reuters că „drona pare să fie rusească”, precizând că investigațiile sunt în curs. „Alianța este în permanență în alertă și pregătită să se apere de orice amenințare”, a adăugat oficialul.
Comandamentul Aerian al NATO a publicat duminică după-amiază, pe rețeaua X, imagini din cadrul misiunii — inclusiv una cu drona văzută prin sistemul de ochire al unui F-18. Imaginea, în sine, spune mai mult decât orice comunicat: pilotul era la câțiva metri distanță de țintă când a apăsat pe trăgaci.
Cine sunt militarii spanioli care patrulează cerul României
Avioanele F-18 care au efectuat interceptarea fac parte dintr-un contingent spaniol dislocat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu la începutul lunii august 2026. Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis acolo șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 specializate în contracararea dronelor, un avion de realimentare în aer A400M și aproximativ 200 de militari. Prezența lor nu e întâmplătoare — misiunea de poliție aeriană NATO în România a fost consolidată tocmai pentru a răspunde unui risc care s-a dovedit real de mai multe ori în ultimele săptămâni.
Și mai e ceva. Primele trei drone au fost doborâte de piloți români, pe avioane F-16, în trei zile consecutive: 24, 25 și 26 iulie 2026. Prima a căzut în zona Padina, județul Buzău; a doua lângă Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării; a treia deasupra Mării Negre, aproape de Sulina. Modelul e greu de ignorat — nu vorbim de incidente izolate, ci de o presiune sistematică asupra spațiului aerian românesc.
Ce înseamnă, de fapt, patru drone în 23 de zile
Detaliul care schimbă tot: aceasta este prima dronă doborâtă de o aeronavă a unui stat aliat, nu de Forțele Aeriene Române. Înseamnă că NATO tratează acum România nu doar ca pe un flanc estic care trebuie asigurat simbolic, ci ca pe un teatru activ, unde aliații operează direct și trag când e nevoie. Resturile dronei sunt căutate în zona Băleni-Cudalbi, iar identificarea exactă a modelului va confirma sau infirma ipoteza rusească vehiculată de NATO.
România a devenit, fără ca cineva să o fi ales în mod explicit, unul dintre cele mai active fronturi de apărare aeriană din NATO. Nu în sensul unui conflict deschis, ci al unui spațiu aerian testat constant — probabil intenționat, probabil pentru a vedea cât de repede și cât de hotărât răspundem. Răspunsul de până acum a fost clar: 17 minute de la detectare până la neutralizare. Întrebarea care rămâne nu e dacă vor mai veni drone — ci câte vor mai trece nedetectate înainte să fie găsite.
