Mulți pensionari din România primesc astăzi o pensie calculată fără toate veniturile pe care le-au avut în anii de muncă. Nu pentru că statul le-a ignorat intenționat, ci pentru că, în multe cazuri, aceste sume nu apar complet în evidențele vechi. Este vorba mai ales despre veniturile obținute înainte de 1 aprilie 2001, perioadă în care datele nu erau centralizate electronic așa cum sunt astăzi.
Documentul care poate schimba calculul este adeverința pentru venituri și sporuri nepermanente. Ea poate fi cerută de la fostul angajator sau, dacă firma nu mai există, de la deținătorul legal al arhivei. Nu este o simplă hârtie. Este actul prin care se dovedește că persoana a încasat, în anumite luni sau ani, venituri suplimentare față de salariul de bază și că pentru aceste sume s-a datorat contribuție de asigurări sociale.
Legea pensiilor permite valorificarea acestor venituri la recalcularea pensiei, dacă adeverința respectă condițiile de legalitate și conține datele necesare. Asta înseamnă că pensionarul nu primește automat bani în plus doar pentru că depune o cerere. Casa de Pensii verifică documentul, perioadele indicate, tipul veniturilor, temeiul legal și dacă sumele pot fi luate în calcul.
Cele mai cunoscute venituri care pot conta sunt cele din acord global, orele suplimentare, primele, bonusurile, premiile anuale, al treisprezecelea salariu, recompensele acordate în anumite sectoare și alte sporuri fără caracter permanent. În industrie, construcții, transporturi, energie, minerit sau agricultură, astfel de sume au fost frecvente. Mulți oameni au muncit ani întregi în sisteme de plată în funcție de realizări, dar în pensie nu li s-au reflectat toate veniturile.
Aici apare problema. Dacă pensia a fost calculată doar după salariul de bază sau după date incomplete, suma lunară poate fi mai mică decât ar fi trebuit. Pentru unii pensionari diferența poate fi modestă. Pentru alții, mai ales cei care au avut ani mulți cu acord global sau ore suplimentare, recalcularea poate aduce bani în plus în fiecare lună.
Perioada-cheie este cea de dinainte de 1 aprilie 2001. Pentru veniturile de după această dată, informațiile sunt, de regulă, în bazele electronice ale sistemului public de pensii. De aceea, pentru perioadele ulterioare nu se cer în mod obișnuit adeverințe pentru venituri nepermanente. Dacă există însă erori, lipsuri sau situații speciale, pensionarul trebuie să verifice direct la Casa de Pensii ce documente poate depune.
Adeverința trebuie să fie completă. Nu ajunge să scrie că persoana a primit „sporuri” sau „prime”. Documentul trebuie să arate perioadele exacte, veniturile lunare realizate, defalcarea sumelor, baza legală și mențiunea că pentru acele venituri s-a datorat sau s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale. Dacă adeverința conține doar sporurile, fără salariile lunare realizate, Casa de Pensii o poate respinge, pentru că nu are toate elementele necesare calculului.
Pentru adeverințele emise după 1 septembrie 2024 se folosește modelul prevăzut în Anexa nr. 6 din Legea 360/2023. Adeverințele mai vechi pot fi valorificate dacă au elementele de fond cerute de lege, chiar dacă nu respectă perfect forma actuală. Contează să permită calculul corect al pensiei și să fie emise pe baza documentelor verificabile din arhivă.
Pensionarii care au depus deja astfel de adeverințe înainte de intrarea în vigoare a noii legi nu trebuie, în principiu, să le depună din nou. Ele se valorifică din oficiu, dacă îndeplinesc cerințele legale. Cei care nu au depus încă documentele le pot depune în continuare, împreună cu o cerere de recalculare. Drepturile rezultate se acordă din luna următoare înregistrării cererii.
Pentru mulți oameni, greul nu este cererea de recalculare, ci găsirea arhivei. Fostul angajator poate să nu mai existe. Firma poate fi radiată. Arhiva poate fi la o societate specializată, la o instituție publică sau la un deținător privat. Pensionarul trebuie să afle cine păstrează statele de plată și documentele salariale. Fără aceste acte, Casa de Pensii nu poate lua în calcul venituri doar pe baza amintirilor sau a unor declarații generale.
Un caz des întâlnit este cel al oamenilor care știu că au lucrat în acord global. Își amintesc lunile grele, normele, șantierele, turele, producția, orele peste program. Dar pensia a fost stabilită fără toate aceste venituri. Dacă arhiva confirmă sumele și contribuțiile, adeverința poate modifica punctajul și, implicit, pensia.
Totuși, trebuie spus limpede: adeverința nu garantează automat o majorare. Dacă veniturile respective au fost deja valorificate, nu mai aduc nimic în plus. Dacă pentru ele nu s-a datorat contribuție, nu pot fi folosite. Dacă documentul este incomplet, greșit sau neclar, poate fi refăcut sau respins. Iar dacă sumele au fost mici, creșterea pensiei poate fi redusă.
Cei care ar trebui să verifice această posibilitate sunt mai ales pensionarii care au lucrat înainte de 2001 și au avut venituri variabile: muncitori în fabrici, constructori, șoferi, mecanici, electricieni, lucrători în energie, minerit, transporturi, agricultură sau alte domenii unde se plătea în funcție de realizări. La fel, merită să verifice cei care știu că au primit prime, al treisprezecelea salariu, ore suplimentare sau alte sume peste salariul de bază.
Primul pas este verificarea deciziei de pensionare și, dacă este cazul, cererea buletinului de calcul sau a informațiilor privind stagiul și veniturile valorificate. Apoi se cere adeverința de la fostul angajator sau de la deținătorul arhivei. După obținerea documentului, pensionarul depune cerere de recalculare la casa teritorială de pensii și solicită număr de înregistrare.
Este important ca documentele să fie păstrate în copie, iar originalele să fie depuse doar acolo unde legea sau casa de pensii cere acest lucru. O adeverință bună trebuie să aibă antet, datele emitentului, datele pensionarului, perioada lucrată, funcția sau meseria, veniturile defalcate pe luni, mențiunile privind contribuția, numele și semnătura persoanei responsabile și, acolo unde se folosește, ștampila.
Pentru pensionarii care au muncit zeci de ani și au avut venituri mai mari decât cele care apar astăzi în calcul, această verificare poate fi una dintre puținele căi reale de creștere a pensiei. Nu este un favor. Este valorificarea unor venituri pentru care, la vremea respectivă, s-au datorat contribuții.
În practică, mulți oameni nu cer adeverința pentru că nu știu că există, nu știu unde este arhiva sau cred că „nu se mai poate face nimic”. Se poate, dar numai cu acte. Sistemul de pensii nu lucrează cu presupuneri. Lucrează cu documente, perioade, venituri și contribuții.
Adeverința pentru venituri și sporuri nepermanente poate părea un act mărunt, pierdut printre hârtii vechi. Pentru un pensionar însă, ea poate însemna o pensie recalculată și bani în plus lună de lună. Iar pentru cei care au muncit înainte de 2001, verificarea dosarului nu mai este un detaliu birocratic. Este o chestiune de drepturi câștigate prin muncă.
