Aztecii datează în istorie ca fiind un popor de războinici, în secolul al XVI-lea au supus aproape toată America și au format un imperiu cu râuri de sânge și sacrificii umane. Descoperirile arheologice au demonstrat micile secrete ale aztecilor, metode de nimicire a inamicilor care dovedesc că războiul nu însemna doar vitejie și suliță.
Istoria îi numește canibali, barbari, iubitori ai poligamiei și ai sclaviei, iar ceea ce îi definește este războiul și sacrificiile umane. Nu întotdeauna la luptă se mergea doar cu arme primitive din piatră, aztecii apelau deseori la metode de intimidare pe câmpul de luptă și pentru asta au inventat ”fluierul morții”. Avea forma unui craniu, iar sunetul scos de dispozitiv este unul insuportabil pentru ureche. 
Fiecare fluier scotea un sunet diferit, considerate de experți ca find asemănătoare cu sunetele scoase de o pisică în agonie sau a unei femei care îi este smulsă pielea pe viu. Sute de astfel de sunete scoase la unison erau menite să distrugă mintea și concentrarea inamicului, de a-l face mai slab.
Fluierul morții sau Ehecachichtli (Zeul cu aripi al vântului), așa cum a fost numit de azteci, era folosit și în torturarea prizonierilor sau în cadrul ritualurilor funerare. Se considera că muzica mortuară a fluierului ajută decedatul să treacă în lumea de apoi, ba chiar se îngropau morții cu un fluier alături. Prizonierii în schimb erau torturați cu sunete constante, până aceștia cedau și implorau moartea, sacrificarea lor în numele zeilor, devenind aproape o binecuvântare pentru victime.
Fluierul morții al aztecilor constituie unul dintre cele mai căutate suveniruri din America. Copii fidele ale acestora se găsesc la îndemâna oricui fie pe tarabele din târguri, fie pe internet. Nu sunt recomandate însă persoanelor cu sensibilitate la zgomot, pot crea fisuri ale timpanului. ATENȚIE! NU ASCULTA SUNETUL DE MAI JOS DACĂ EȘTI SENSIBIL.
