Curtea de Apel București a dat pe 29 septembrie verdictul final în cazul lui Călin Georgescu: arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia vine după o zi în care procedurile s-au derulat într-un ritm alert, cu momente de suspans între diferite etape ale judecății. Fostul candidat la prezidențiale se află acum în pericol grav de a-și pierde libertatea pentru luna următoare, acuzat de înșelăciune în proporții masive și constituirea unui grup criminal.
Valoarea prejudiciului declarat în dosar depășește 1,1 milioane de euro. Totul a plecat de la o plângere depusă de Răzvan Leu, un afacerist din Buzău, care susține că Călin Georgescu i-ar fi aranjat o presupusă oportunitate de investiție în domeniul metalelor prețioase. Oferta părea coerentă pe hârtie: Leu urma să obțină un credit de 6 milioane de euro pentru a participa la tranzacții cu aur și argint, cu condiția unei garanții inițiale de un milion de euro.
Cum a dispărut un milion de euro
Din acel milion depozitat de Leu, 100.000 de euro au fost direcționați direct către campania electorală a lui Călin Georgescu. Conform anchetei, aceasta era condiția ascunsă a acestor „parteneriate” financiare. Apoi, după scurtă vreme, Georgescu ar fi solicitat încă 100.000 de euro, promițând în schimb că kreditul va fi majorat la 15 milioane de euro. Banii nu s-au mai întors. Investiția nu a existat niciodată. Pentru afaceristul Leu, tragedia a fost că avea deja 1,1 milioane de euro la masa lui Călin Georgescu, bani care s-au volatilizat fără urmă.
Procurorii DIICOT au deschis ancheta pe baza acestei plângeri și au calificat faptele drept constituirea unui grup infracțional organizat. Alături de Georgescu, Ionel Rusen, un om de afaceri din aceeași rețea, a fost plasat sub acuzații similare. Ambii au fost reținuți la începutul lunii septembrie și, inițial, trimiși în arest pentru 24 de ore.
De la control judiciar la arest preventiv—cine a câștigat procesul?
La 3 septembrie, Tribunalul București nu a aprobat arestarea pe care o cereau procurorii. Judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că măsura era prea sevră și a dispus punerea lui Georgescu și Rusen sub control judiciar pentru 60 de zile. Pentru procesul inculpaților, părea o victorie modestă: nu vor petrece lunile următoare în penitenciar, dar vor avea restricții semnificative de libertate.
Însă DIICOT nu s-a mulțumit. Procurorii au contestat decizia, argumentând cu fermitate că măsura controlului judiciar nu era suficient de dură pentru riscurile implicate. Invocaseră atât probabilitatea continuării infracțiunilor, cât și riscul real ca ambii inculpați să dispară din țară. Pe 29 septembrie, un complet format din doi judecători de la Curtea de Apel a ajuns la o divergență și cauza s-a rejudecat cu trei magistrați.
Verdictul irevocabil: 30 de zile de arest
La ora 15:30, judecătorii au anunțat verdictul. Curtea de Apel a respins contestațiile depuse de Georgescu și Rusen, a admis propunerea procurorilor și a desființat măsura de control judiciar. În locul ei: arestare preventivă pentru 30 de zile pentru ambii inculpați. Minuta Curții specifică clar că decizia este „definitivă”, ceea ce înseamnă că nu mai poate fi contestată.
Pentru Călin Georgescu, consecințele sunt immediate și concrete. Acesta trebuie să se prezinte la penitenciar în următoarele 24-48 de ore, conform procedurii standard. Măsura se suspendă doar dacă oferă o cauțiune substanțială, un lucru care pare puțin probabil în contextul acuzațiilor grave. Ionel Rusen se află în aceeași stare de neputință juridică. Trei judecători ai Curții de Apel—nu doi, ci trei—au fost de acord cu arestarea, o mostră a convergenței asupra gravității cazului.
În zilele următoare, se va deschide o nouă etapă: ședințele pe fond, în care procurorii vor trebui să prezinte dovezile detaliate ale anchetei și inculpații vor putea să se apere. Pentru acum, luna următoare va marca o pauză drastică în activitățile publice ale lui Călin Georgescu. Cât va dura procesul, nici o previziune nu e posibilă—justiția criminală românească se mișcă în ritmuri imprevizibile—dar această arestare preventivă este o declarație puternică: magistrații au socotit că dovezile și riscurile sunt prea mari pentru a permite libertate sub orice formă.
