Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a fost plasat în arest la domiciliu de Tribunalul București luni, 9 noiembrie. Decizia magistraților marchează o schimbare în măsura de siguranță aplicată asupra acestuia, dar nu este finală — Curtea de Apel București decide cuvântul ultim.
De la finele septembrie, Georgescu se afla în arest preventiv, acuzat că ar fi fraudat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Plângerea a fost depusă de Răzvan Leu din Buzău, care spune că a fost atras într-o presupusă afacere cu metale prețioase, care necesita obținerea unei linii de credit de șase milioane de euro. Leu afirmă că a fost convins să depună o garanție de un milion de euro, din care 100.000 urmau să finanțeze campania prezidențială a lui Georgescu.
Mecanismul fraudei și rolul intermediarilor
Conform declarațiilor din dosar, Georgescu l-ar fi pus pe Leu în contact cu Ionel Rusen, care, la rândul său, l-ar fi conectat cu italianul Massimiliano Arena. Arena s-ar fi prezentat drept reprezentant al unei instituții financiare elvețiene. Mecanismul părea clasic: promisiuni de finanțare mare în schimbul unei garanții inițiale. Buzoianul ar mai fi transmis și 100.000 de euro suplimentari, după ce i s-a promis majorarea împrumutului la 15 milioane de euro.
Banii promisi nu au venit niciodată, și nici garanția nu a fost restituită. Leu a solicitat recuperarea sumei totale de 1,1 milioane de euro, dar, potrivit plângerii sale, nu și-a mai recuperat banii. Cazul a fost deschis în bases procedurilor de investigare ale DIICOT și a dus la arestarea lui Georgescu pe 29 septembrie.
Arest la domiciliu versus arest preventiv
Măsura arestului la domiciliu este considerată mai permisivă decât arestul preventiv, dar mai restrictivă decât controlul judiciar. Persoana rămâne sub supravegherea autorităților, cu dreptul de a-și desfășura viața la domiciliu, dar nu poate ieși fără permisiune. Georgescu a solicitat activ această alternativă încă din septembrie, iar magistrații au considerat că riscurile sunt suficient de atenuate pentru a o accepta.
Procesul de obținere a acestei măsuri a durat mai mult decât se așteptase. Cererea ar fi trebuit judecată o săptămână mai devreme, dar magistrații au amânat ședința sub motivul că nu aveau motivarea completă a deciziei prin care Curtea de Apel prelungise arestul preventiv. Tribunalul a impus termenul de 30 de zile pentru măsura arestului la domiciliu, cu recomandarea că Georgescu poate fi eliberat dacă nu este arestat în alt dosar.
Contestația DIICOT și viitorul procesului
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Trafic de Droguri nu a acceptat această decizie pasiv. Procurorii intenționează să conteste la Curtea de Apel Burlington hotărârea Tribunalului. Aceasta nu este o surpriză — autoritatea de urmărire penală are dreptul de a apela orice decizie care relaxează măsurile preventive, și în cazuri de fraude mari, contestația este aproape sistematică.
Decizia finală va veni de la Curtea de Apel, care va evalua argumentele ambelor părți. Până atunci, Georgescu rămâne în arest, dar de data aceasta la domiciliu. Termenul de 30 de zile nu este definitiv — Curtea poate menține măsura, o poate modifica, sau o poate anula. Dosarul penal în sine urmează cursul său normal: investigația DIICOT continuă, și în funcție de rezultate, procurorii vor decide dacă trimit dosarul spre judecată. Pentru un fost candidat la președinție acuzat de frauda pe scară largă, viitorul rămâne deschis și incert.
