„Confirmăm că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că nu am emis niciodată un astfel de document”, a comunicat oficial Ordinul de Malta, după ce anchetatorii DIICOT au găsit o legitimație falsă pe numele lui Călin Georgescu în cadrul percheziției efectuate luni, 21 septembrie.
Fostul candidat la prezidențiale a fost reținut pentru 24 de ore, după ce procurorii antidrog și antifraudă au efectuat percheziții la locuința sa din Mogoșoaia și la proprietățile altor suspecți implicați în dosarul unei înșelăciuni cu prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Operațiunea s-a desfășurat dimineața, cu ridicarea fostului politician în trafic, moment documentat de presă. Georgescu nu a oferit declarații atunci când a ieșit din sediul DIICOT, încătușat și cu mâinile ridicate, gestul unui protest vizibil din fotografii.
Legitimația falsă și rețeaua de ordine de imitație
Documentul găsit pe numele lui Călin Georgescu purta sigiliile Ordinului Cavalerilor de Malta, era înregistrat pe numele acestuia cu titlul de senator și indica funcția de prior pentru Statele Unite ale Americii. Legitimația era datată mai 2025 și purta numărul de serie „L 120052″. Ordinul de Malta, instituție cu recunoaștere internațională și diplomatic recunoscută de către Vaticanu și numeroase state, a negat categoric orice legătură cu Georgescu și a clarificat că nu emite niciodată astfel de documente.
Ambasadorul Ordinului de Malta în România a oferit detalii suplimentare asupra situației, precizând că o problemă mai largă afectează mai multe țări europene: circulația ceea ce se numesc „ordine de imitație”, grupuri informale de persoane care folosesc abuziv simbolurile Ordinului Suveran Militar de Malta, fără nicio autorizare din partea instituției. Aceste rețele neautorizate profită de prestigiul unei instituții autentice pentru a conferi legitimitate operațiunilor lor, adesea de natură frauduloasă.
Reacțiile și alți suspecți ai dosarului
Dosarul a implicat și alți suspecți, incluzând pe Ionel Rusen, om de afaceri apropiat lui Georgescu, adus și el la sediul DIICOT pentru audieri. La clădirea procuraturii, Rusen a incurcat cu jurnaliștii prezenți, respingând cu violență încercările lor de a-i pune întrebări. Comportamentul agresiv a atras atenția și a evidențiat tensionarea din jurul investigației.
Rusen a fost și el reținut după audierile sale, pe baza acelorași acuzații de implicare în schema de înșelăciune documentată de Răzvan Leu, o persoană care avusese relații apropiate cu ambii suspecți, dar care a ales să coopereze cu autoritățile pentru a dezvălui mecanismul fraudulos. Reacția Ordinului de Malta nu a fost doar o clarificare administrativă, ci și o avertisment asupra fenomenului mai larg al ordinelor false în Europa.
Calendarul penal și implicații mai largi
După reținerea pentru 24 de ore, procurorii urmau să decidă dacă vor cere prelungirea măsurii sau vor formula o acuzație formală. Prejudiciul de 1,1 milioane de euro imputat schemei de înșelăciune plasează dosarul în categoria celor cu impact economic semnificativ, motiv pentru care DIICOT a angajat resurse substanțiale în investigație.
Pentru Georgescu, această reținere marca o cotitură dramatică în poziția publică pe care o ocupase anterior ca și candidat la funcția supremă. Procesul penal care se prefigura promitea să fie complex și de lungă durată, cu implicații penale, sociale și politice. Cazul ridica din nou întrebări despre mecanismele de verificare a antecedentelor și documentelor în mediile politice și de afaceri, precum și despre ușurința cu care instituțiile internaționale pot fi imitate pentru a conferi legitimitate unor activități frauduloase.
