Călin Georgescu, ridicat în dosarul de înșelăciune cu 1,1 milioane de euro. Ce a urmat

Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a fost ridicat din trafic luni, 21 septembrie, de procurorii DIICOT, într-o operațiune-fulger. Acuzația: înșelăciune pe o scară impresionantă, cu prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.

Operațiunea de luni a fost coordonată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, alături de Direcția de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române. Pe lângă Georgescu, pe rol se află doi cetățeni români – unul de 64 de ani și altul de 47 de ani – și un cetățean italian. În total, au fost puse în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Georgescu a fost preluat din trafic și dus direct la locuința din Mogoșoaia, unde anchetatorii efectuau percheziții. Sursa apropriată anchetei a menționat că se îndrepta către o sală de sport cu bazin când a fost oprit.

Conform rechizitoriului DIICOT, mecanismul fraudei era bine pus la punct. Liderul grupului – cetățeanul român în vârstă de 64 de ani – îi atribuia celorlalți doi membri roluri specifice, prezentați drept prosperi oameni de afaceri și administratori ai unor companii străine. Scenariul era convingător: acești doi aveau acces la sume uriașe de bani din instituții financiare bancare externe și erau gata să le împrumute oamenilor de afaceri români care intenționau să-și dezvolte afacerile, cu o singură condiție – depunerea unei garanții bănești.

Între septembrie 2021 și perioada ulterioară, grupul a organizat întâlniri pe raza Bucureștiului și a județului Argeș, apoi pe teritoriul Marii Britanii. Într-o acestor „negocieri”, o victimă a fost convinsă că poate accesa o finanțare de 6 milioane de euro printr-un contract de creditare cu o bancă străină. Pentru a „sigura” accesul, omul de afaceri a fost condiționat să transfere o garanție. Victima a virat peste 1 milion de euro. Nu s-a întâmplat nimic. Apoi a venit al doilea act: ei au contactat-o din nou, spunând că pot majora creditarea până la 15 milioane de euro, dar au nevoie de o garanție suplimentară. Victima, deja investită emoțional și convinsă că e deja pe cale s-o fac bani, a transferat încă 100 de mii de euro. Prejudiciul total: peste 1,1 milioane de euro. Omul de afaceri a fost victima unei înșelăciuni clasice, dar sofisticate – folosind locații externe, persoane multiple și o narație financiară credibilă.

Achizițiile anchetei au fost deschise larg. DIICOT a formulat comisii rogatorii în Italia, Elveția și Marea Britanie, indicând că investigatorii urmăreau cumpănăsi și documente în mai multe jurisdicții. Scopul oficial declarat al grupării, potrivit dosarului, a fost „obținerea de foloase patrimoniale injuste” – o descriere calmă pentru ceea ce era în esență o conspirație pentru furt prin înșelăciune, realizată sub formă de grup organizat. Asta e diferența crucială: nu e o înșelăciune de „omu’ de pe stradă”, ci o operațiune cu mai mulți actori, planuri coordonate și rază geografică largă.

Reacția din clasa politică a fost imediată. George Simion, liderul AUR, a declarat pe Facebook că situația constituie un abuz și a acuzat statul de dictatură: „Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură!!!!” Mesajul lui Simion deschide o discuție mai largă, care merită analizată separat de faptele dosarului: în România, orice anchetă asupra unei figuri publice este interpretată instant ca persecuție politică, indiferent de soliditatea dovezilor. Lucrul asta nu e nou, dar escaladarea retoricii – comparația directă cu dictatura – indică cum o investigație penală obișnuită poate deveni imediată meatdă de clivaj politic. Simion nu a comentat asupra acuzațiilor concrete din dosar, ci a framed-o ca atac institutional.

Ancheta include și Cristela Georgescu, soția candidatului, pe post de persoană care trebuie audiată. Aceasta o poziționează pe rol de martor important sau suspect indirect, fără a clarifica pentru moment care e situația ei exactă în cauză. DIICOT nu a anunțat dacă au fost formulate acuzații formale împotriva ei.

Ce se întâmplă acum? Georgescu și ceilalți suspecți vor fi audiați la sediul DIICOT – Structura Centrală. Procedura obișnuită în materia criminalității organizate este audierea, urată eventual de punerea sub acuzare formală sau liberare sub control. Calendarul e în mâinile procurorilor și judecătorilor. Dosarul are potențial să se lungească ani de zile, dat fiind complexitatea acestuia și prezenţa unor elemente transnaționale. Marea Britanie și Italia sunt zone cheie în investigație, și cooperarea cu autoritățile din acele țări va determina viteza procesului.

Detaliul care rămâne atât în centrul cazului cât și în periferia percepției publice: cât de ușor se poate manipula o schemă financiară internațională, chiar și în România, și cât de credibilă trebuie să pară pentru a convinge oameni care, în principiu, ar trebui să fie diligenti cu banii lor. Răspunsul pare să fie: suficient de credibilă cât să funcționeze, și suficient de complexă cât să justifice depuneri mari. Asta e lecția silențioasă din acest caz – răzbunarea datelor și verificarea surselor în finanțe nu e o obsesie, e apărare de bază.