Călin Georgescu, fostul candidat la Președinție, se află din nou în fața instanțelor. De data aceasta, procurorii DIICOT îl trimit în judecată pentru acuzații grave: constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu urmări deosebit de grave. Alături de el e și omul de afaceri Ionel Rusen.
Ancheta DNA a dezvăluit cum, începând din septembrie 2021, Georgescu și Rusen au coordonat o rețea de înșelăciune care a funcționat pe parcursul a doi ani. Grupul a atras în capcană bărbați de afaceri cu promisiuni de credite uriașe din străinătate. Mecanismul era simplu, dar eficace: oamenii de afaceri doreau să-și extinzi activitățile, iar aceștia le oferea „soluția”. Doar că soluția era o ficțiune, iar banii depuși ca garanții dispăreau în conturi offshore.
Cum funcționa schema de înșelăciune
Procurorii DIICOT au reconstruit cu precizie modul de operare. Georgescu, în vârstă de 64 de ani, era creierul operației. El coordona toți membrii grupului și decide strategia. Rusen, de 47 de ani, și un cetățean italian (încă sub urmărire) jucau roluri de suport, dar esențiale. Cei trei se prezentau ca oameni de afaceri prosperi, cu acces la institute financiare de pe continent.
Ancheta arată că inculpaților le spuneau victimelor o poveste convingătoare: putem vă conecta cu bănci din Marea Britanie care acordă credite mari, rapid, fără proceduri complicate. Numai trebuie o garanție. Pentru a demonstra seriozitate, victima trebuia să depună o sumă. „Din probatoriul administrat a rezultat faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, inculpații și un suspect, cetățean italian, au constituit un grup infracțional organizat, care a acționat în mod coordonat, până în luna octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și al Regatului Unit al Marii Britanii”, precizează rechizitoriul DIICOT.
Rețeaua era transnațională. Contactele cu victimele se făceau în București și Câmpulung Muscel, iar negocierile avansate mergeau până în Londra. Totul era orchestrat pentru a părea real: sedii, documente, contact cu presupușii funcționari bancari. Doar că banca pe care o invocau nu era unde spuneau ei, iar conurile în care îi direcționau pe vitime să trimită bani era controlate de rețeaua de fraude.
Cazul omului de afaceri care a pierdut 1,1 milioane de euro
Un caz le arată amploarea și sofisticarea schemei. Un reprezentant al unei societăți comerciale a fost cu glas. Georgescu și Rusen i-au prezentat oportunitatea unui credit de 6 milioane de euro. Era exact ceea ce-și dorea: finanțare pentru a-și extinde afacerea. Pentru aceasta, banca cerea o garanție de 2,5 milioane de euro, urmând să fie returnată odată cu creditarea.
Omul de afaceri a crezut. În decembrie 2021, a trimis prima tranșă: 2.500 de euro. Apoi, în aceeași lună, o sumă mai mare: 1 milion de euro. Banii au ajuns în conturi false, deschise în Elveția, dar administrate de către rețeaua de infractori. Conta asta era asociată unei entități financiare din Commonwealth of Dominica, o jurisdicție cunoscută pentru confidențialitate bancară și lipsa unor controale stricte.
Victima nu oprise să trimită bani. În ianuarie 2022, inculpaților i-a venit ideea să apese mai tare. I-au spus că banca poate dubla creditarea la 15 milioane de euro, dar trebuie o garanție suplimentară. Acesta a fost oripilant și a trimis încă 100.000 de euro. Total pierderi: 1.1 milioane de euro, bani pe care nu i-a mai văzut niciodată.
Ce urmează și ce înseamnă asta pentru justiție
Ambii inculpați se află sub arest preventiv. DIICOT a dispus menținerea acestei măsuri, considerând că temeiurile subzistă și riscul de fugă e real. Dosarul merge acum la instanță. Aceasta va examina dovezile administrate de procurori și va decide dacă infracțiunile sunt dovedite.
Paralel cu dosarul lui Georgescu și Rusen, procurorii au deschis o anchetă separată pe numele cetățeanului italian. Și mai sunt alte sesizări venite de la alte persoane care susțin că au fost înșelate de rețeaua similară. Aceasta sugerează că schema de fraude nu s-a limitat la un singur caz, ci era o operațiune de mai larg cuprindere.
Pentru oamenii care au pierdut bani, judecata e pe cale. Instituțiile competente urmăresc și recuperarea fondurilor, deși din conturi offshore repatrierea e adesea complicată. Pentru societatea românească, cazul vine ca un memento: oamenii de afaceri dornici de finanțări rapide trebuie să ia serios verificarea surselor și a legitimității instituțiilor care oferă credite.










