Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt trimiși în judecată poate trece la judecata pe fond. Camera preliminară s-a închis. Procesul propriu-zis nu a început încă, dar de acum nimic nu mai poate opri intrarea lui în sala de judecată.
Asta nu înseamnă că cineva a fost condamnat. Nici măcar aproape. Camera preliminară nu verifică dacă acuzațiile sunt adevărate — verifică dacă dosarul a fost construit legal, dacă probele au fost strânse corect și dacă rechizitoriul respectă cerințele procedurale. Înalta Curte a spus, în esență: dosarul e în regulă din punct de vedere formal, acum judecătorii pot analiza fondul.
Ce a verificat Înalta Curte în camera preliminară și de ce contează
Procedura de cameră preliminară e adesea înțeleasă greșit de public, iar asta contează pentru ce urmează. Judecătorii nu au analizat dacă Georgescu sau Potra au făcut sau nu ce li se impută. Au verificat dacă urmărirea penală s-a desfășurat legal — dacă interceptările, percheziţiile și celelalte acte de anchetă respectă legea, dacă rechizitoriul e complet și dacă instanța a fost sesizată corect.
Apărătorii inculpaților au contestat în această etapă atât rechizitoriul, cât și modul în care dosarul a fost instrumentat. Toate aceste contestații au fost soluționate definitiv. Acuzațiile din dosar pornesc de la evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, imediat după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit la un complex din Ciolpani și ar fi discutat despre acțiuni legate de protestele din București. La filtrele rutiere instalate pe drumurile spre Capitală, autoritățile au descoperit în mai multe autoturisme arme albe, pistoale, spray-uri iritant-lacrimogene și materiale pirotehnice.
Georgescu are și un al doilea dosar pe rol, cu acuzații diferite
Separat de această cauză, Călin Georgescu a fost trimis în judecată și într-un al doilea dosar. Procurorii îl acuză acolo de promovarea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și de cultivarea memoriei unor persoane condamnate pentru infracțiuni grave. Și în acel caz, acuzațiile rămân de dovedit în fața judecătorilor, iar prezumția de nevinovăție se aplică până la o hotărâre definitivă.
Două dosare simultane, acuzații de natură diferită, același inculpat. Amploarea situației judiciare în care se află Georgescu nu are precedent recent în România pentru un candidat prezidențial care a trecut de primul tur al scrutinului.
Ce urmează concret pentru cei 22 de inculpați după decizia ÎCCJ
Instanța va stabili în perioada următoare primele termene de judecată pe fond. Procurorii și avocații apărării vor putea cere administrarea de probe noi, vor putea fi audiați inculpați și martori, iar documentele din dosar vor fi analizate contradictoriu. Un proces cu 22 de inculpați și acuzații complexe care vizează fapte dintr-o noapte de criză constituțională nu se va încheia rapid. Cazuri similare ca dimensiune au durat ani de zile în instanțele românești.
Ce rămâne important de urmărit: dacă instanța va menține sau va ridica eventuale măsuri preventive, cum va fi administrată proba cu obiectele găsite în mașini și dacă vreunul dintre cei 22 va alege să dea declarații în fața judecătorilor. Validarea rechizitoriului de către Înalta Curte e un prag procedural, nu un verdict. Dar e pragul după care procesul devine real, public și irevocabil.
