Cat de bine erau pregatiti elevii in anii ’80: “Matematica din gimnaziul de atunci se preda astazi la facultate”

TRIMITE PRIETENILOR

Elevii din anii ’80 invatau dupa manuale sovietice, iar programa de atunci se preda astazi la facultate

Intrebarea daca elevii care au absolvit scoala in anii 80 erau mult mai bine pregatiti decat cei de acum este una care revine an de an inaintea examenelor de evaluare, fie ca vobrim despre absolventii de gimnaziu, fie de absolventii de liceu.

Comparatia intre generatii este cea mai mare greseala pe care o putem face acum, sunt de parere doi reputati profesori romani, Gabriel Taga, directorul Colegiului I.L. Caragiale din Ploiesti, profesor de matematica si Cristina Tunegaru, una dintre cele mai apreciate profesoare de limba romana.

Profesorul de matematica Gabriel Taga sustine ca in anii 80 programa de ciclu gimnazial la matematica era extrem de complexa, stufoasa, fiind inspirata de manualele sovietice. Examenul de admitere in treapta I de liceu defavoriza cu mult elevii care nu aveau inclinatii spre stiintele exacte, iar in multe dintre licee erau clase intregi unde elevii erau admisi chiar si cu medii de 1 si 2. Acum, teoremele pe care le invatau elevii de clasa a VIII-a din anii ’80 se regasesc la cursurile Facultatii de Matematica.

“In acea perioada, programa la invatamantul gimnazial era realizata pe baza unor manuale rusesti, care presupuneau cunoasterea axiomatica a geometriei adica asa cum se face astazi la facultate, ceea ce era exagerat. Solicita elevul pe un teren pur teoretic, ceea ce nu-l ajuta deloc in viata din punct de vedere practic. Atunci se demonstra orice, era obsesia demonstrarii oricarui rezultat, acum se lucreaza mai mult pe aplicatii care te pot ajuta in viata de zi cu zi. Eu zic ca aceasta schimbare a programei este benefica”, sustine Gabriel Taga.

Acesta a precizat ca examenul de admitere in liceu, in anii 80, avea un grad de dificultate foarte mare, care nu oferea o sansa egala tuturor elevilor, ci doar acelora care aveau inclinatii spre stiintele exacte. Astazi, examenul la matematica pentru Evaluarea Nationala are suficient de multe exercitii incat toti elevii, indiferent de nivelul lor de pregatire, sa poata obtine o nota buna.

“Atunci erau clase unde se intra cu medii cuprinse intre 1 si 2, nu se evalua nimic cu un subiect de o astfel de dificultate. In ziua de astazi contin si itemi care permit unui copil de nota 5 sa ia nota 5. Fiind mult mai multi itemi si gradat ca dificultate ei permit elevilor care nu au aptitudini pentru matematica sa poata face totusi o parte din subiect, iar pentru nota 10 sunt exercitiile mai dificile”, explica profesorul Gabriel Taga.

Profesorul sustine ca totusi notiunile de baza ale matematicii trebuie sa fie asimilate de toti elevii “pentru ca nu ai de unde sa stii cand te ajuta in viata”. Acesta si-a argumentat afirmatia povestind o intamplare reala la care a fost martor intamplator.

“La un concurs radio a fost intrebat un taximetrist daca stie ce este un numar prim si nu a stiut. Daca stia castiga 800 de euro. A fost inrebat ce numar se imparte la 1 si la el insusi. Era cu doi clienti in masina si nu a stiut niciunul. Uite asa a pierdut 800 de euro. Nu stii cand ai nevoie de matematica in viata sa castigi niste bani”, este de parere profesorul.

Pe de alta parte, Cristina Tunegaru sustine ca programa la limba romana a fost modificata in comparatie cu cea din anii ’80, astfel incat sa stimuleze elevul sa inteleaga singur textul citit, fara sa mai simta nevoia sa memoreze un comentariu oferit de profesor.

“E foarte greu sa compari generatiile, in trecut copiii erau altfel, erau mult mai seriosi, se pregateau mai mult pentru scoala, iar felul acela de lucra la clasa poate era potrivit pentru acele generatii. Pentru generatiile de acum este total nepotrivit sa vii cu comentarii pe care ei sa le memoreze. Sunt adolescenti extrem de stimulati vizual, auditiv, nu poti sa vii in fata lor si sa le ceri sa invete pe de rost un text total depasit pentru ca nu vor face asta. Vor gasi toate solutiile sa nu faca asta. Memorarea nu este o problema in sine, dar este in defavoarea celorlalte exercitii care dezvolta vocabularul si dezvolta capacitatea de intelegere a informatiilor din text. Este un deserviciu pentru dezvoltarea individului si pentru capacitatea lui de a se descurca in lumea prezentului. Traim intr-o lume a comunicarii. Copiii de acum, cand vor ajunge pe piata muncii, vor avea nevoie sa fie foarte abili in ceea ce inseamna comunicare si comunicarea nu inseamna numai reproducere de text, ci si intelegere a textului”, este de parere Cristina Tunegaru.

Profesoara sustine ca tendinta, cel putin in ceea ce priveste programa la limba romana, este de a stimula capacitatea copilului de a face deductii, de a argumenta, capacitatea de a construi enunturi clare coerente in limba romana, tocmai pentru a elimina analfabetismul functional de care ne lovim in ultimii ani.

“Din experienta anilor trecuti va spun ca intalneam frecvent copii in clasele a VII-a si a VIII-a care nu erau capabili sa construiasca enunturi simple in limba romana. Se intampla asta pentru ca exista tentatia aceasta a profesorilor de a dicta comentarii, propozitii si a copiilor de a invata pe de rost. Din aceste cauze aveam absolventi care pur si simplu nu puteau sa foloseasca informatii din text. Citeau si nu intelegeau nimic. Cred ca prin aceasta structura noua de examen ne apropiem de o modalitate eficienta de a corecta analfabetismul functional de care suferim atat de mult”, a concluzionat Cristina Tunegaru.


TRIMITE PRIETENILOR

Urmăriți România Liberă pe FacebookTwitter, Youtube și Instagram!

Despre Redacția ȘtirileRomânilor

România, tărâmul autenticului, al naturii primitoare și al culturii captivante. Nu ne propunem să schimbăm România, ci să ți-o arătăm exact așa cum este ea. Readucem în prim plan știrile relevante, imparțiale și prezentate cu acuratețe.