Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC) a publicat cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice, catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”. Potrivit experţilor ONU în domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.
IPCC a publicat prima parte a celui de-al șaselea raport privind schimbările climatice de la înființarea sa în 1988. După ce a fost amânat cu un an din cauza pandemiei de COVID-19, raportul publicat luni are în vedere baza științei fizice în ceea ce privește cauzele și efectele pe care le au schimbările climatice. Experții atrag atenția că incendiile, inundațiile și vremea extremă, fenomene observate în întreaga lume în ultimele luni, reprezintă doar o mică parte din ce s-ar putea întâmpla constant în viitorul apropiat, pe fondul încălzirii globale.
Următoarele două părți ale raportului IPCC vor fi lansate în 2022. Una va acoperi impactul, adaptarea și vulnerabilitatea a oamenilor, ecosistemelor, agriculturii și orașelor în raport cu problemele de mediu, iar cealaltă va acoperi impactul economic și modalitățile de atenuare a schimbărilor climatice. De asemenea, al șaselea raport de evaluare va culmina cu un raport de sinteză, care va combina cele trei părți și care va fi publicat în septembrie 2022, potrivit BBC News.
Descriind raportul drept „cod roșu pentru umanitate”, secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut încetarea utilizării cărbunelui și a altor combustibili fosili foarte poluanți, notează Reuters.
Deja, nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC.
„Alarmele sunt asurzitoare”, a mai spus Guterres într-un comunicat, precizând că „acest raport trebuie să însemne finalul epocii cărbunelui și a ombustibili fosili, înainte ca acestea să ne distrugă planeta”.
Printre cele mai importante prevederi ale primei părți a raportului IPCC:
- Temperatura globală a fost cu 1,09 grade Celsius mai mare în deceniul dintre 2011-2020 decât între 1850-1900
- Ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din 1850
- Rata recentă de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu 1901-1971
- Influența umană este „foarte probabil”, în proporție de 90%, principalul motor al retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și a scăderii gheții marine arctice
- Extremele fierbinți, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense începând cu anii 1950, în timp ce evenimentele reci au devenit mai puțin frecvente și mai puțin severe
În ceea ce privește implicațiile viitoare ale schimbărilor climatice, raportul IPCC prevede că:
- Până în 2040, temperatura medie globală va crește cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile 1850-1900, indiferent dacă obiectivele climatice referitoare la emisiile de CO2 vor fi atinse sau nu.
- Arctica va fi probabil lipsită de gheață în septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050, în toate scenariile evaluate
- Va exista o creștere a apariției unor evenimente extreme „fără precedent în evidența istorică”
- Evenimentele extreme ale nivelului mării care au avut loc o dată pe secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în mai mult de jumătate din amplasamentele de mareometrie până în 2100
- Cel mai probabil, incendiile se vor înmulți în tot mai multe regiuni ale lumii
Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow.
Potrivit The Conversation, raportul IPCC oferă cea mai actualizată și cuprinzătoare înțelegere a sistemului climatic și a schimbărilor climatice, atât în ceea ce privește prezentul, cât și în ceea ce privește viitorul. Din acest motiv, este relevant pentru toată lumea: persoane fizice, comunități, companii și guvernare.
Comparativ cu anteriorul raport IPCC din 2013, noul raport, care s-a bazat pe mai mult de 14.000 de studii științifice privind schimbările climatice și problemele de mediu, pune un accent mai mare pe schimbările climatice regionale, pe evenimente meteorologice extreme și pe modul în care acestea sunt legate de schimbările climatice cauzate de om.
Domeniul de aplicare al fiecărui raport IPCC este pregătit de 234 de oameni de știință și aprobat de reprezentanții a 195 de guverne. Experții care au scris raportul au fost selectați pe baza expertizei lor și fac parte din tot mai multe țări. De asemenea, rapoartele trec prin mai multe etape de redactare și revizuire. Primul proiect al raportului actual avea mai mult de 23.000 de comentarii de la experți, iar fiecare comentariu a primit un răspuns individual. Al doilea proiect al raportului a avut peste 50.000 de comentarii de revizuire din partea experților și a guvernelor, iar acestea au ghidat pregătirea proiectului final lansat luni de IPCC.
Secetă cumplită în Kazahstan. Sute de cai au murit de foame și de sete și se descompun în stepa fierbinte
O secetă cumplită care durează de trei ani a transformat pășunile din vestul Kazahstanului în cimitire de animale. Sute de cadavre de cai se descompun în colbul bătut de vântul fierbinte. Disperați, proprietarii de herghelii așteaptă ajutor de la autoritățile centrale, dar nimănui nu pare să-i pese de soarta lor. „Aici nu mai e nimic de mâncare”, spune, cu deznădejde, o femeie. Adesea, animalele sunt hrănite cu carton înmuiat. Vă avertizăm că urmează imagini tulburătoare, care vă pot afecta emoțional.
Pe platoul Mangistau din vestul Kazahstanului, moartea vine încet, chinuitor și implacabil. Altădată mândria regiunii prin forța și grația lor, sute de cai agonizează. Abandonați de stăpânii lor, care nu mai au cu ce să-i adape și să-i hrănească, caii se sting singuri sau în grupuri. Sfâșietoare sunt imaginile cu iepe și mânji morți unii lângă alții, departe de orice sursă de apă, hrană sau de un petic de umbră.
„Am avut doi, trei ani de secetă, aproape trei ani. Iarba n-a mai crescut ca altădată, dar niciodată n-a fost așa de rău ca anul acesta. A rămas doar iarba neagră, cum îi zicem noi”, spune Gabidolla Kalinbaiuli, proprietar de herghelie.
Bucăți de carton înmuiat, pe post de nutreț
Dispariția pășunilor a aruncat în aer prețurile fânului și orzului. Disperați, proprietarii de herghelii au ajuns să amestece fânul cu bucăți de carton îmbibat cu apă, în timp ce unele animale mănâncă singure rafia sacilor.
De la o zi la alta, chiar și caii puternici de altădată au ajuns niște umbre sinistre.
„Trebuie să o susținem cu frânghiile, pentru că nu mai e iarbă, nu mai nimic de mâncat. Fără frînghii, nu mai poate sta în picioare, se prăbușește”, explică o femeie. Subnutrită, iapa nu și-a mai putut alăpta mânzul, care, la rândul lui, este atât de slăbit, încât refuză să se ridice în picioare. Și el, și mama lui par să aștepte resemnați inevitabilul.
Drama din grajduri și țarcuri nu e cu nimic diferită, în fond, de a cailor care pier neștiuți de nimeni în pustiul stepei.
„De când a început seceta, mi-au murit 20 de cai și o cămilă. Dacă mor pe câmp, nici nu mai putem să-i aducem în sat ca să raportăm moartea lor. Dacă autoritățile mi-ar da o cisternă pe zi sau măcar la două sau trei zile, aș putea avea grijă de animale”, spune Gabidolla Kalinbaiuli.
Berzele migratoare care traversează Grecia mor pe capete din cauza incendiilor de vegetație: „Oamenii din Atena adună berze moarte de pe peluzele lor”
Berzele migratoare care traversează Grecia în drum spre nordul Africii cad victime incendiilor de vegetaţie care fac ravagii în ţară în ultima săptămână, devenind dezorientate din cauza flăcărilor şi rătăcindu-se, rănindu-se şi chiar murind, relatează Reuters și Agerpres.
În fiecare an, berzele traversează regiunea Attica din jurul Atenei îndreptându-se spre Capul Sounion, la aproximativ 70 kilometri sud-est de capitală, unde aşteaptă vânturi favorabile care să le ajute în drumul lor peste Mediterana, spre Africa unde îşi petrec iarna.
„Din păcate, ele tocmai treceau în timpul incendiului”, a declarat Maria Ganoti, care conduce Hellenic Wildlife Care Association ANIMA, organizaţie ce îngrijeşte animalele sălbatice aflate în nevoie la centrul său de prim ajutor din Atena.
În ultimele trei zile, au fost găsite berze în „locuri în care n-ar fi fost niciodată, cum ar fi în Vrilissia, în Chalandrion, pe clădirile de apartamente”, a spus Ganoti cu referire la două zone rezidenţiale din nordul Atenei.
„Este pentru prima dată când avem atâtea berze moarte în Atena”, a declarat ea, adăugând că „oamenii din Atena adună berze moarte de pe peluzele lor”.
Centrul de prim ajutor al ANIMA a tratat multe berze despre care Ganoti a declarat că vor fi eliberate în sălbăticie când vor fi suficient de puternice. Păsările reprezintă, însă, o mică parte din vieţuitoarele afectate, atât sălbatice, cât şi domestice, în incendiile care au mistuit zeci de mii de hectare de pădure.
„Unele dintre animalele care sunt aici vor muri. Ţestoasele, spre exemplu, dacă au inhalat mult fum şi au suferit arsuri interne nu vor putea mânca şi vor muri; nu se poate face nimic în privinţa asta”, a precizat Maria Ganoti.
