Euodia hupehensis este original din Asia. S-a aclimatizat destul de bine şi în România. Existenţa în zona Banatului şi alte locuri din ţară este dată să confirme aceasta.
Înfloreşte când alte flori nu mai sunt, în partea a doua a anului, respectiv începând cu sfârşitul lunii iulie. Durata de înflorire este de peste 3 săptamâni.
Secreţia de nectar depaseşte orice imaginaţie. Este singurul copac care da peste 1900 kg nectar pe ha. Concentraţia de nectar este mai mare decât a florii soarelui care înfloreşte în acelaşi timp.
In caz de secetă evodia este cercetat de albine, fata de floarea soarelui care nu este.
Oferă nectar pe toată perioada zilei, nu există oră din zi ca florile sa nu fie cercetate de către albine. Deasemenea copacul este şi o prezenţă agreabilă în gradină sau lângă casă.
Este un arbore frumos, cu frunze si flori ce încântă ochiul. Acest aspect estetic este şi unul din motivele acest arbore se găseşte sporadnic prin grădinile botanice.
Păsările se simt bine în acest copac care asigura, prin seminţele sale mici si uleioase, hrana pe timpul Iernii. Din datele ştiinţifice un arbore ajuns la maturitate da cca 2 – 3 kg nectar. Nectarul de evodia este pur ecologic, sănătos pentru albine şi albinari.
Conchidem în acest fel că remanenţa toxinelor din natură este nulă acolo unde este acest arbore. O plantaţie de evodia scuteşte stuparii de furtişagul albinelor. Opinăm ca apicultura nu se face cu teren agricol ci cu plante şi arbori care dau nectar.
Creşterea evodiei este relativ ridicată. Un arbore poate creşte în primii ani si cu 1 – 1,5 m.
În primii 3 ani de viaţă copacul de evodia este mai pretenţios la secetă şi la temperaturi scăzute, de aceea pe timp de secetă el trebuie udat frecvent în primii ani de viaţă până prinde rădăcini puternice iar iarna trebuie protejat dacă se înregistrează tempereraturi foarte scăzute, sub –16 grade.
