De ce? Simplu. În era tehnologiei, când toată lumea are acces la internet și rețele sociale, continuăm să promovăm non-valorile, oameni care nu aduc plus valoare societății.
Când văd războiul părinților contra cadrelor didactice mă apucă greața!
Școala nu e câmp de luptă, nici în timpul cursurilor, nici în pauze și nici în timpul liber.
Eu ca părinte consider că sprijinul de bază îl găsesc la cadrul didactic în educația copilului pentru a trimite în societate următorul adult.
Cadrul didactic nu poate să fie considerat vinovat pentru eșecul unui elev.
Dimpotrivă, este aliatul tău de bază. Viitorul strălucit al unui copil, succesul lui este rodul muncii și colaborării dintre elev- cadru didactic- părinte!!! Treaba asta ar trebui să o bage toată lumea la cap.
Meseria de dascăl nu este un preș pe care elevul sau părintele se curăță! Cadrul didactic nu este nici sac de box pe care elevul sau părintele să își verse nervii și frustrările!
Înainte de a te lupta cu cadrul didactic când îți atrage atenția că al tău copil ,,minunat ” merge pe căi greșite, are un comportament nepotrivit, folosește un vocabular vulgar sau nepotrivit la adresa cadrului didactic te rog să te uiți în oglindă!! Caută să îți aduci aminte cum vorbești la adresa școlii sau cadrului didactic cu toată sinceritatea și ai să înțelegi multe..
Dar îți atrag atenția că acest lucru necesită sinceritate și voință din partea ta.
Respectul față de cadrul didactic îl învață copilul de acasă, tu ești modelul lui. Copilul nu va face ce spui tu, el va copia la indigo comportamentul tău!
Trăim intr-o lume in care se promovează niște oameni care nu infrumusețează societatea, dimpotrivă, o face urâtă.
Eu îmi doresc ca viitorul societății să fie caracterizat de frumos, decență, respect și fapte bune. Toate astea nu se pot realiza singure. Fiecare poate contribui cu ceva dacă se dorește acest lucru. Desigur că fiecare elev, cadru didactic și părinți ar vrea să existe doar genii în școli dar acest lucru este imposibil.
Fiecare individ are puncte tari și puncte slabe.
Unii vor ajunge medici sau cadre didactice în timp ce alții vor ajunge buni meseriași.
Ideea este că fiecare va învăța meseria aleasă, fiecare meserie are importanța ei și ar cam trebui să băgăm bine la cap!
Dincolo de catalog și pix cu care cadrul didactic răsplătește munca elevului stă totuși un om care a învățat pentru meseria lui/ei, care a muncit la locul de muncă cu cele 30 de suflete, pe care le-a ascultat în parte.
Nu știu dacă vouă vi se pare floare la ureche munca zilnică cu 30 de copii cu caractere diferite dar mie mi se pare greu. Sunt totuși copii iar dacă mă uit în jurul meu văd că nu e ușor nici cu adulții care totuși se presupune că au format deja un caracter, care au înțelepciune, care știu sau ar trebui să facă diferența între rău și bine.
Dragi părinți, lăsați armele jos că nu aveți motive de purtat lupte decât la voi acasă!
Singura luptă a voastră trebuie să fie pentru educația copilului vostru. Faptul că voi vă permiteți luxul de a vorbi urât la adresa cadrului didactic nu face nimic decât să încurajeze copilul în nerespectarea regulilor, a școlii, a cadrului didactic..
Eu personal am multe calități și defecte dar am multă rușine, am conștiință, am capacitatea de a înțelege că și cadrul didactic este om, părinte, soț sau soție.
Vă rog să faceți un ex. de imaginație să vedeți dacă este plăcut când te-ai pus în pielea cadrului didactic. Dacă tu ești tratat în acest mod umilitor la locul de muncă, ai mai avea motive să te duci a doua zi la serviciu după ce ani la rând ai fost tratat ca un preș?
Semnat, un părinte care susține educația!
