Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi, 6 august 2026, că dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale intră în judecată pe fond. Decizia este definitivă. Rechizitoriul a trecut de filtrul camerei preliminare, iar cei 22 de inculpați vor sta față în față cu instanța.
Până la această decizie, dosarul a fost blocat de mai multe ori. Completul de judecată a fost schimbat, procedurile din camera preliminară au luat-o de la capăt, iar apărarea a ridicat o serie de excepții care au târât procesul luni de zile. Joi, judecătorii au respins definitiv toate aceste excepții și au confirmat că rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă ÎCCJ este legal și complet. Ce înseamnă asta concret: procesul nu mai poate fi trimis înapoi la procurori. Singura cale care mai există acum este judecata pe fond, unde faptele vor fi analizate, martorii audiați și probele cântărite.
Întâlnirea secretă de la Ciolpani și grupul paramilitar
Potrivit procurorilor, totul a început imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit în secret la un complex de echitație din Ciolpani, unde ar fi pus la punct un plan: oameni cu pregătire militară urmau să se infiltreze în protestele de stradă și să declanșeze acțiuni violente. Ancheta a stabilit că Horațiu Potra ar fi coordonat un grup format din 21 de persoane, cu profil paramilitar.
Grupul se îndrepta spre București în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, când polițiștii au organizat filtre pe drumurile de acces în capitală. Ce au găsit în mașini: arme albe, pistoale, spray-uri cu piper, materiale pirotehnice și alte obiecte periculoase. Oamenii au fost opriți înainte să ajungă unde plănuiseră. Aceasta este, deocamdată, versiunea procurorilor — apărarea a contestat-o sistematic în camera preliminară, iar răspunsul la întrebarea reală vine abia la judecată.
Ce acuză procurorii și cum sunt împărțite capetele de acuzare
Călin Georgescu răspunde în dosar pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false în formă continuată. Horațiu Potra face față unor acuzații mai grave: tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul și nepotul lui Potra sunt și ei inculpați pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Acesta nu este singurul dosar în care Călin Georgescu este trimis în judecată. Separat, el este acuzat de propagandă legionară și de promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Cele două cauze se judecă distinct, la instanțe diferite, cu complete diferite.
Ce urmează după decizia definitivă a ÎCCJ
Camera preliminară nu judecă vinovăția — rolul ei este exclusiv tehnic: verifică dacă actele de urmărire penală sunt legale și dacă rechizitoriul îndeplinește condițiile formale. Când judecătorii confirmă rechizitoriul, cum s-a întâmplat joi, nu spun că inculpații sunt vinovați. Spun doar că dosarul e suficient de solid ca să fie judecat. E o distincție pe care publicul o confundă deseori, și nu fără motiv.
Primul termen de judecată pe fond nu a fost anunțat încă. Când va fi stabilit, el va marca, pentru prima oară în acest dosar, momentul în care procurorii vor trebui să-și dovedească acuzațiile în fața unui judecător, nu doar să le formuleze. Dosarul Georgescu-Potra este primul caz din România postdecembristă în care un candidat prezidențial cu susținere de masă și un lider cu rețele paramilitare documentate ajung împreună în fața instanței pentru fapte legate de ordinea constituțională. Indiferent cum va decide instanța pe fond, procesul în sine va fi un test al rezistenței instituționale a statului român.
