Guvernul se pregătește să schimbe radical harta administrativă a României. Până la 1 martie 2027, 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori sunt invitate să se comaseze voluntar, iar cei care acceptă vor primi bani pentru investiții și reduceri de impozite.
Premierul Luca Niculescu va discuta luni, 16 noiembrie 2026, cu primarii din toată țara despre această inițiativă. Detaliile au fost dezveluite de Antena 3 CNN și confirmă o strategie care nu se limită la comunele mici. Ministrul Dezvoltării Alexandru Stoica a prezentat cifra de 429 de unități administrativ-teritoriale care intră în prag, dar PSD analizează variante mai ample, inclusiv comasarea comunelor cu până la 5.000 de locuitori.
Ce fac guvernele normale când unei zone economice îi merge prost? Investesc, reorganizează serviciile, creează locuri de muncă. România, după trei decenii de transformări, ia o cale diferită: să reunească localitățile care nu se descurcă. Plecarea masivă de oameni în orașe și străinătate a lăsat sutele de comune în situații economice critice. Mulți primari nu reușesc nici măcar să-și acopere cheltuielile de funcționare din bugetul local. Comasarea, teoretic, ar putea rezolva asta. În practică, schimbă mai mult decât pare.
Ministra a anunțat programul „START Reforma Administrativă”, cu un buget de patru miliarde de lei pentru localitățile care acceptă voluntar comasarea până la data-limită. Acei bani ar merge spre drumuri, apă, canalizare, gaze, școli și centre medicale. În plus, locuitorii din comunele care se unesc ar putea plăti impozite cu până la 50% mai puțin pe clădiri și terenuri din intravilan. E un stim robust, clar calculat ca să funcționeze.
Doar că pe această cale de reformă stă și o realitate mai dură. După 1 martie 2027, Guvernul plănuiește să treacă la faza obligatorie, printr-un proiect de lege pentru care și-ar putea asuma răspunderea în Parlament. Atunci nu mai e voluntar, ci de principiu. Și atunci dispar mai mult decât primării.
Între localitățile vizate se află și orașe cu reputație: Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane. Nu toate vor pierde imediat statutul, pentru că criteriile finale nu au fost stabilite. Potrivit recensământului din 2021, 148 de orașe din România au sub 10.000 de locuitori. Multe nu sunt în situații economice proaste — sunt destinații turistice, centre de agrement, locuri cu identitate puternică. Totuși, apar pe lista de analizat, ceea ce semnalează o reformă mai ambițioasă decât rezolvarea problemei de funcționare a comunelor pauper.
Reacțiile primarilor sunt împărțite în două tabere. Unii susțin că comasarea e necesară, mai ales în zonele de deal și munte unde populațiile s-au depopulat. Alții se opun, temători că vor dispărea primării, se vor face tăieturi de personal, iar accesul la serviciile publice va deveni mai dificil pentru oameni. E o teamă legitimă. Într-o comună depopulată, chiar și cu investiții, drumul până la primărie poate deveni mai lung dacă sediul se mută mai departe.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a vorbit deschis la televiziune despre o variantă extremă: reducerea numărului de județe din 41 la 15. Europarlamentarul Dragoș Benea, care coordonează proiectul, a prezentat acest scenariu. Grindeanu a précizat că această variantă nu a fost aprobată în partid, dar faptul că se discută la nivel înalt arată unde pot merge lucrurile.
Paralel cu comasarea comunelor, Guvernul plănuiește o reducere drastică a aparatului de stat. Vicepremierul Marian Neacșu va prezenta luni conducerii PSD primele propuneri pentru reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. Grindeanu a declarat că cel puțin 100 de entități de stat vor dispărea. Sunt vizate în special structurile care se suprapun, în special în domenii precum infrastructura rutieră. Exemplul dat a fost și participarea statului la telegondola din Mamaia, o absurditate administrativă care nu își are locul în bilanțurile unei instituții de utilitate publică.
Fără o listă oficială, e greu de evaluat amploarea. Niciun număr confirmat de posturi care vor fi eliminate nu a fost încă dat public. Asta înseamnă că reforma se pregătește în culisele puterii, iar cetățenii și angajații în administrație vor afla doar rezultatele finale.
Ce înseamnă asta, de fapt? O reconfigurare a statului pe linia eficienței și costuri reduse. E o abordare care are logică: dacă o instituție nu funcționează, o reorganizezi. Numai că România nu e o companie care poate doar să isi taie costurile. Oamenii din localitățile mici au deja prea puțin acces la serviciile de bază. Comasarea fără investiție reală în infrastructură și transport public riscă să îi îndepărteze și mai mult de puterea locală.
Calendarul e clar: martie 2027 e termenul până la care se alege voluntarii. După aia, legislația va forța mâna pentru ceilalți. Până atunci, banii promisi și reducerile de impozite sunt argumentele principale. Pentru primari, e o decizie între siguranța unei instituții locale autonome și accesul la investiții care, oricum, sunt mult prea puțin pentru nevoile reale.
Până la finalul anului trebuie să se vadă cât de mulți primari acceptă termenul. Reacția lor va dicta ritmul reformei și, implicit, cum arată România administrativ după 2027. Ce rămâne de urmărit e dacă banii promisi vor veni cu adevărat și dacă oamenii din localitățile comasate vor avea acces mai bun la servicii sau, dimpotrivă, mai slab.










