Senatul a adoptat miercuri, 26 august 2026, legea ANI cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”. Consecința directă: Dominic Fritz, primarul Timișoarei, riscă să-și piardă funcția. PNL a votat alături de PSD și AUR, deși chiar premierul Ilie Bolojan a recunoscut că legea conține o prevedere „profund imorală”.
Totul a pornit dintr-un jalon PNRR. România trebuia să adopte legea integrității până pe 31 august 2026, altfel risca să piardă o tranșă importantă de bani europeni. Legea, în sine, era necesară. Problema e că în ea a fost introdus, pe parcurs, un amendament care-l vizează direct pe Fritz — și care a trecut de Curtea Constituțională pe 17 august, după ce un alt amendament, cel propus de AUR privind „persoanele cu relații asemănătoare celor dintre soți”, fusese declarat neconstituțional în unanimitate de aceiași judecători. „Amendamentul Fritz”, cum a ajuns să fie numit în presă, a stârnit controverse pentru că, spun criticii, poate fi aplicat retroactiv și ar fi fost construit special pentru a-l scoate pe primarul Timișoarei din funcție.
De ce a votat PNL o lege pe care o consideră imorală
Votul PNL a fost cel care a făcut diferența și, politic vorbind, a fost cel mai greu de explicat. Ilie Bolojan a ales să fie transparent și a publicat pe Facebook un mesaj neobișnuit de sincer pentru un politician aflat la guvernare. „Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată”, a scris premierul.
Și totuși au votat-o. Motivul invocat e unul pragmatic: banii din PNRR. Fără adoptarea legii până la 31 august, România pierdea o tranșă a cărei lipsă, spune Bolojan, ar fi lovit direct investițiile publice. Premierul a promis că PNL va susține „corectarea” legii și va fi „alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”. Bolojan spune, practic, că a votat o lege pe care o consideră imorală ca să salveze banii țării — un calcul pe care îl poți înțelege sau nu, dar pe care primul-ministru l-a făcut în văzul tuturor.
AUR, divizat. Petrișor Peiu a refuzat să voteze
AUR a votat în favoarea legii, dar nu fără fisuri interne. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a refuzat să participe la vot din motive de consecvență față de propria poziție. Nu votase nici pe 5 august, când majoritatea colegilor săi din AUR dăduseră undă verde legii, și nu a schimbat direcția nici miercuri. „Nu pot accepta să fac ceva azi și mâine altceva”, a declarat Peiu pentru G4Media. El anunțase că va demisiona din funcția de lider de grup dacă AUR votează legea.
Deputații AUR votaseră deja împotrivă la Camera Deputaților — fără să-l consulte, după cum a precizat Peiu public. Senatul este for decizional, deci votul Camerei nu mai conta. AUR a votat „pentru” în Senat, Peiu a lipsit, USR a votat împotrivă. Tabloul e mai complicat decât pare la prima vedere.
Ce urmează concret și ce rămâne după acest vot
Legea merge acum la promulgare. Odată promulgată, ANI va putea aplica noua prevedere — inclusiv, susțin criticii, cu efecte retroactive asupra dosarului lui Fritz. Dacă ANI constată incompatibilitate, primarul Timișoarei pierde mandatul. Decizia ANI poate fi contestată în instanță, deci procesul nu se termină mâine, dar roata s-a pus în mișcare.
Ce rămâne după tot acest episod e o întrebare mai largă, pe care fiecare cetățean cu drept de vot ar trebui să și-o pună: când o lege e adoptată pentru că altfel pierdem bani europeni, dar toată lumea știe că în ea e cusut un amendament care elimină un primar ales democratic — ce fel de stat de drept mai avem? Răspunsul la întrebarea asta nu vine de la CCR și nici de la Senat.
