Viitorul celui mai mare combinat siderurgic din România poate fi decis în următoarele zile. Cinci companii din România, Ucraina, Grecia și India s-au înscris la licitația programată vineri, 19 iunie 2026, pentru preluarea Liberty Galați, fostul Sidex. După eșecul primei încercări de vânzare, prețul de pornire a fost redus puternic, de la 709 milioane de euro la 444 milioane de euro.
Licitația este organizată în cadrul procedurii de concordat preventiv în care se află combinatul din martie 2025. Administratorii procedurii au reluat procesul de valorificare a activelor după ce prima etapă, organizată în luna martie, nu a dus la desemnarea unui cumpărător.
Potrivit reprezentanților CITR, interesul a rămas la același nivel ca la prima procedură. Nu au apărut investitori noi, iar în competiție se află aceleași cinci companii care au cumpărat caietul de sarcini și la licitația anterioară.
Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, a declarat că aceleași părți și-au menținut interesul și la noua rundă de vânzare. Investitorii care achiziționaseră deja documentația nu au fost obligați să o cumpere din nou, pentru că, în afara prețului, caietul de sarcini a rămas neschimbat.
Printre companiile înscrise se află UMB Steel SRL, firmă din grupul controlat de familia Umbrărescu. Grupul este cunoscut mai ales pentru lucrările de infrastructură rutieră, însă are activități și în zona metalelor feroase, materialelor de construcții și energiei. În aprilie 2026, UMB Steel a primit aprobarea Consiliului Concurenței pentru preluarea combinatului ArcelorMittal Hunedoara, semn că grupul își consolidează prezența în industria siderurgică.
Pe listă apare și Metinvest B.V., grup siderurgic și minier important din Europa de Est, controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov. Metinvest are operațiuni în Ucraina, Italia, Bulgaria, Marea Britanie și Statele Unite. Pentru un astfel de grup, Liberty Galați ar însemna acces direct la o capacitate industrială mare într-o țară membră a Uniunii Europene.
O altă companie interesată este Jindal Steel International, din India. Grupul și-a întărit recent poziția pe piața europeană a oțelului după preluarea combinatului din Ostrava, Cehia. Intrarea în cursa pentru Galați arată interesul investitorilor asiatici pentru active industriale europene aflate în dificultate, dar cu infrastructură deja existentă.
În competiție se află și Sidenor Steel Industry, cel mai mare producător de produse din oțel din Grecia, precum și JSW Steel Limited, unul dintre marii producători siderurgici din India, cu operațiuni la nivel global.
Reducerea prețului este una dintre cele mai importante schimbări față de prima licitație. În martie 2026, combinatul a fost scos la vânzare cu un preț de pornire de 709 milioane de euro. Pentru a participa efectiv la licitație, investitorii trebuiau să depună o scrisoare de garanție reprezentând 7% din valoarea de pornire. La acel nivel, garanția ajungea la aproximativ 49 de milioane de euro.
Niciunul dintre cei cinci investitori nu a depus garanția bancară, iar procedura s-a încheiat fără rezultat. După acel eșec, administratorii au revenit cu un preț de pornire redus la 444 milioane de euro pentru Liberty Galați. Separat, Liberty Tubular Products Galați are un preț de pornire de aproape 19 milioane de euro, ceea ce ridică valoarea totală a pachetului la aproximativ 463 milioane de euro.
Cazul Liberty Galați este una dintre cele mai mari proceduri de valorificare a unui activ industrial din România ultimilor ani. Combinatul, cunoscut timp de decenii sub numele de Sidex, a fost un pilon economic pentru Galați și pentru industria grea românească. Miza nu este doar vânzarea unor hale, instalații și terenuri, ci găsirea unui investitor care să poată reporni activitatea și să mențină o parte importantă din capacitatea siderurgică a țării.
Liberty Galați a intrat în concordat preventiv în martie 2025, după acumularea unor datorii mari și după presiuni venite din partea creditorilor. Concordatul preventiv este o procedură prin care o companie aflată în dificultate financiară încearcă să evite insolvența printr-un plan de restructurare negociat cu creditorii.
Situația combinatului s-a degradat treptat. Activitatea industrială a fost redusă puternic, iar mii de angajați au fost afectați de șomaj tehnic. Într-un oraș construit în mare parte în jurul combinatului, fiecare etapă a procedurii este urmărită cu atenție. Pentru Galați, vânzarea nu este o simplă tranzacție. Este o decizie care poate influența locuri de muncă, contracte locale, furnizori, transporturi, taxe și viitorul unei întregi zone industriale.
Procedura are și complicații juridice. Înaintea licitației au fost semnalate probleme legate de un litigiu cu Liberty Ostrava, din Cehia, pentru o creanță de peste 40 de milioane de euro. Astfel de aspecte pot cântări în decizia investitorilor, pentru că orice cumpărător vrea să știe exact ce preia: active, datorii, riscuri, obligații și eventuale blocaje.
Chiar și așa, interesul celor cinci companii arată că Liberty Galați rămâne un activ industrial greu de ignorat. Combinatul are infrastructură, poziție la Dunăre, acces logistic și o istorie industrială care nu poate fi reprodusă ușor. Problema este prețul real pe care piața este dispusă să îl plătească și condițiile în care un investitor poate readuce producția la un nivel viabil.
Licitația din 19 iunie vine, așadar, după o primă încercare ratată și după o reducere majoră de preț. Dacă unul dintre investitori va depune garanția și va merge până la capăt, România poate avea în scurt timp un nou proprietar pentru cel mai mare combinat siderurgic al său.
Dacă procedura eșuează din nou, cazul Liberty Galați va deveni și mai complicat. Creditorii vor rămâne cu presiunea datoriilor, angajații cu incertitudinea, iar statul român cu întrebarea pe care a amânat-o ani la rând: cât de mult mai contează industria grea într-o economie care a învățat să importe prea ușor ceea ce altădată producea singură?
