România se află într-un nou moment de cumpănă pe scena politică. Ultima zi a actualei sesiuni parlamentare poate decide dacă țara va avea un nou Guvern sau va continua să fie condusă de un Executiv interimar, cu atribuții limitate. Dacă președintele Nicușor Dan nu desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru înainte ca Parlamentul să intre în vacanță, există posibilitatea ca situația să rămână neschimbată până la reluarea activității legislative din toamnă.
Blocajul politic durează deja de aproximativ două luni, iar lipsa unui guvern cu puteri depline începe să ridice probleme privind adoptarea unor măsuri importante pentru economie și accesarea fondurilor europene.
Guvernul interimar are atribuții limitate
În cazul în care nu este desemnat un nou premier și nu este învestit un Executiv, Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan își continuă activitatea, însă cu restricțiile prevăzute de Constituție și de legislația în vigoare.
Un cabinet interimar gestionează doar activitatea curentă a administrației publice și nu poate adopta ordonanțe de urgență sau promova politici publice majore. Această limitare poate afecta implementarea unor reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde anumite jaloane depind de adoptarea rapidă a unor acte normative.
Parlamentul poate fi convocat și în vacanță
Una dintre variantele discutate în mediul politic este convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare pe durata vacanței parlamentare.
Constituția permite această procedură atunci când apar situații care necesită adoptarea urgentă a unor legi. În astfel de cazuri, deputații și senatorii pot fi chemați la lucru pentru dezbaterea și votarea proiectelor considerate prioritare.
În ultimii ani, Parlamentul a organizat mai multe sesiuni extraordinare, inclusiv cu participare online sau în format hibrid, atunci când contextul a impus acest lucru.
PNRR rămâne una dintre principalele mize
Printre cele mai importante dosare se află implementarea reformelor asumate prin PNRR.
România trebuie să îndeplinească o serie de jaloane și ținte pentru a putea solicita noi tranșe de finanțare din partea Comisiei Europene. Întârzierile legislative pot afecta calendarul convenit cu instituțiile europene și pot conduce la amânarea unor plăți.
Din acest motiv, mai mulți parlamentari au susținut că, dacă va fi necesar, Parlamentul poate adopta legislația necesară chiar și în perioada vacanței.
Negocierile dintre partide continuă
În paralel, liderii partidelor încearcă să identifice o formulă de guvernare care să obțină majoritatea în Parlament.
Una dintre variantele discutate este refacerea unei coaliții formate din PSD, PNL și UDMR, cu susținere parlamentară stabilă. O astfel de formulă ar putea asigura adoptarea proiectelor importante și reducerea tensiunilor politice din ultimele luni.
Există însă și alte scenarii analizate, inclusiv formarea unei majorități diferite sau continuarea negocierilor până la identificarea unui candidat acceptat de toate formațiunile implicate.
Cum s-a ajuns la actualul blocaj
Criza politică a început după căderea Guvernului Bolojan în urma unei moțiuni de cenzură.
Ulterior, președintele Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de prim-ministru.
Prima propunere nu a reușit să obțină sprijinul necesar pentru formarea unei majorități parlamentare.
A doua încercare s-a încheiat, de asemenea, fără succes, după ce Guvernul propus nu a primit votul de învestitură din Parlament, pe fondul schimbării poziției unor formațiuni politice și al tensiunilor dintre partide.
Ce urmează
Dacă va exista o nouă desemnare pentru funcția de prim-ministru, procedura constituțională continuă prin negocieri pentru alcătuirea Cabinetului, prezentarea programului de guvernare și solicitarea votului de încredere în Parlament.
În lipsa unei desemnări sau a unei majorități parlamentare, România poate rămâne pentru o perioadă mai lungă cu un Guvern interimar, iar principalele proiecte legislative vor depinde de disponibilitatea Parlamentului de a se reuni în sesiuni extraordinare.
Perioada următoare este importantă atât pentru stabilitatea politică internă, cât și pentru relația României cu partenerii europeni, în condițiile în care mai multe reforme și investiții depind de existența unui guvern cu atribuții depline.
