Ministerul Apărării a triplat soldele rezerviştilor voluntari, iar acestă măsură a avut efecte imediate, la birourile de recrutare înregistrându-se peste trei candidaţi pe un post liber.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spune că, în prezent, un rezervist poate câştiga circa 3.000 de lei în perioada în care face instrucţie, fiind modificată legea care prevedea indemnizaţii mai mici.
Acesta adaugă că există şi un alt tip de voluntariat, pentru cei cu vârste între 18 şi 35 de ani care vor să facă stagiul militar voluntar.
„Avem două sisteme de voluntariat – este, credem, una din soluţiile viitoare pentru resursa activă din zona rezervei umane pentru apărarea României. Unul este cel de rezervişti voluntari, aceştia fac un stagiu de pregătire în jur de trei sau patru luni de zile şi apoi primesc o indemnizaţie, de exemplu, pentru perioada când sunt la instruire; înainte, prin prima lege – noi am modificat această lege acum –, era destul de mică, undeva în jur de 1.500 de lei era aceasta”, a declarat Vasile Dîncu.
El a menţionat că mărirea indemnizaţiei a avut urmări imediate.
„În acest moment, undeva în jur de 3.000 de lei (cu toate sporurile aferente – n.red.) poate să câştige un rezervist în perioada în care face instrucţie şi o sumă destul de importantă, cred că undeva în jur de 1.500 de lei (când stau acasă – n.red.), plus alte drepturi pe care le pot obţine, de exemplu asigurări de sănătate, care sunt foarte importante, sunt beneficii importante… şi, ca un efect, aş putea să spun următorul lucru: am avut anul acesta o rezervă de locuri neocupate de anul trecut, din 2021, de 444 de locuri pentru rezervişti şi avem în acest moment 1.400 de dosare. Deci, a devenit mult mai atractivă şi vom putea alege cel puţin acest număr care ne trebuia pentru perioada anului trecut”, a arătat ministrul Apărării.
Conform unor surse militare, cele 444 de locuri de rezervişti voluntari – maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi – sunt disponibile în unităţi militare din 15 judeţe: Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Ilfov, Olt, Prahova, Tulcea şi Vrancea.
Vasile Dîncu a mai explicat că există şi un alt tip de voluntariat, pentru cei între 18 şi 35 de ani, care vor să facă stagiul militar voluntar.
„Aceştia pot să facă un stagiu şi după aceea rămân cu această pregătire, în timpul stagiului pot să primească o indemnizaţie, nu am stabilit încă acest lucru, suntem în studiu, suntem cu un proiect de lege pe care îl vom lansa săptămânile viitoare, au şi diferite drepturi, beneficiază de pregătire militară şi evident că au o cale directă în care se pot angaja apoi în zona soldaţilor profesionişti. (…) În viitorii 4-5 ani ne gândim să aducem în zona aceasta de rezervă activă a Armatei în jur de 10.000 de voluntari pe această cale şi credem că vom reuşi să facem acest lucru pentru că şi aceste situaţii, situaţia asta din Ucraina şi această nesiguranţă a noastră, pe foarte mulţi i-au incitat nu numai să-şi ia paşapoarte, ci pe unii i-au incitat să facă pregătire militară, pentru că li s-a activat şi sentimentul patriotic”, a susţinut Dîncu.
Conform unor date citate de Adevărul.ro, în acest moment, România are 70.000 de militari activi, dar numai 60.000 în rezervă, cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză.
Analistul militar Aurel Cazacu spune, potrivit Adevărul.ro, că avem un număr mic de rezervişti din cauza unei erori strategice a celor care conduceau MApN pe vremea când s-a suspendat serviciul militar obligatoriu.
„În 2007 s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri. Vorbim de aceste servicii remunerate, despre care putem face vorbire acum şi care au succes printre tineri pentru că vorbim de sume care pentru mulţi nu sunt de neglijat, model adoptat de Polonia, de exemplu, încă de la suspendarea de către autorităţile de la Varşovia a serviciului militar obligatoriu. Dar până să modificăm legea, până să schimbăm legislaţia aşa cum este acum, ne-am trezit cu un bazin tot mai mic şi mai matur, ca să spun aşa, de rezervişti. În plus, mai avem o chestiune. Pe lângă soldele convingătoare, tinerii mai primesc şi o oportunitate de a intra în sistemul militar, pentru că, la un moment dat, pot opta pentru serviciu activ. Apoi, cred, tinerii s-au convins de siguranţa pe care o aduce NATO şi nu mai văd un risc crescut în a face un serviciu militar. În fine, condiţiile în care se execută un serviciu militar într-un stat NATO, hrana primită, condiţiile de cazare nu mai au nimic în comun cu cele de pe vremea comunistă”, a precizat Aurel Cazacu, potrivit Adevărul.ro.
Săptămâna trecută, la Batalionul 1 Instrucţie Olt, din Caracal, prima serie de rezervişti voluntari a încheiat etapa iniţială de pregătire.
După o perioadă de patru săptămâni, care a corespuns cu modulul de instruire individuală de bază, cei care au optat să devină soldaţi voluntari rezervişti au încheiat prima etapă din drumul ales. Printre ei s-au numărat şi două femei, una de 44 de ani şi alta de 28.
De altfel, cei care au intrat în acest proiect au vârste cuprinse între 19 şi 44 de ani, au studii liceale sau postuniversitare absolvite, dar şi un vis comun – să-şi servească patria. Primul contact cu viaţa militară l-au avut la Caracal, prin intermediul instructorilor din Batalionul 1 Instrucţie Olt.
Anul 2017 a venit să dea un contur misiunii pe care noi o avem în batalion, de a instrui soldaţi gradaţi profesionişti (sgp). Ne bucură ocazia de a instrui şi soldaţii rezervişti voluntari. Este prima serie ce intră în sistemul militar, afirmă comandantul batalionului, locotenent-colonel Marius Bumbac.
N-aş putea spune că am făcut o pregătire suplimentară pentru această serie, fiindcă specificul unităţii noastre este bine conturat. În cazul lor, singura diferenţă este că mergem pe o instruire comasată a disciplinelor. Ei au o perioadă mai scurtă de instruire. Aşadar, este un ritm alert, adaugă comandantul.
La modulul de instrucţie individuală de bază, sgp-iştii stau două luni şi jumătate, iar voluntarii rezerviştii doar patru săptămâni. Dar asta nu a fost o problemă.
Prima serie de rezervişti, surprinzător pentru mine, ţinând cont de vârsta şi studiile pe care le au, s-a integrat foarte rapid. Le-a plăcut foarte mult. Pentru că, aşa cum v-am spus, au fost comasate activităţile şi, pentru ei, fiecare zi a fost o surpriză.
Comandantul unităţii a participat la misiuni în Albania, Irak, Bosnia şi Herţegovina şi Afganistan, iar prin mâinile instructorilor din batalion au trecut peste 10.000 de soldaţi, aşa că nu au avut nicio problemă în a găsi calea spre mintea şi inima recruţilor.
De-a lungul timpului am instruit militari în termen, soldaţi gradaţi profesionişti, iar acum adaug pe listă şi soldaţi rezervişti voluntari. Aceştia din urmă au fost foarte receptivi, dornici de a învăţa lucruri noi. S-au adaptat foarte uşor. Surprinzător de uşor, spune comandantul plutonului de soldaţi rezervişti, plutonier-major Lilian Cârciumaru.
Plutonier-major Lilian Cîrciumaru.
Recruţii au învăţat regulamente militare, au executat trageri cu armamentul specific unităţii – pistolul mitralieră, puşcă, AG-7, mitralieră de companie – şi-au format deprinderi de folosire a echipamentelor genistice, de protecţie individuală şi de acordare a primului ajutor.
Totodată, nu au lipsit din programul lor instrucţia de front, educaţia fizică militară, lupta corp la corp şi altele. Foarte multe informaţii, destul de puţin timp.
Sunt pregătiţi, au învăţat noţiunile de pregătire militară generală de bază. Am lucrat foarte bine cu ei. Sunt oameni trecuţi prin viaţă, înţeleg foarte bine ce au de făcut şi ştiu ce vor. Aşa că aştept cu nerăbdare şi următoarea serie, chiar îi invit să vină în număr cât mai mare, pentru că au ce învăţa, încheie plutonierul-major.
Câteva detalii despre această experienţă ne-au dat patru dintre deschizătorii de drumuri, din prima promoţie de rezervişti voluntari.
Soldatul rezervist voluntar Laurenţiu Niţu a aflat de acest curs din mass-media şi am fost foarte curios să văd despre ce este vorba. Probele sportive nu au fost foarte grele. Şi un om cu mai puţină pregătire le poate trece. Laurenţiu are 35 de ani, a făcut sport, a lucrat ca şofer şi acum este instructor de educaţie fizică. Este căsătorit, are doi copii, iar cel mare, de zece ani, îşi doreşte să devină militar.
Soldat rezervist voluntar Laurențiu Nițu.
Aceste patru săptămâni au fost o experienţă minunată. Instrucţia nu e ceva care să sperie, cum se gândeşte multă lume când aude de armată. Apoi am trecut la arme, am folosit muniţie de război – o senzaţie unică. A rămas foarte plăcut impresionat şi îşi doreşte să continue în armată. Vrea să intre în rândul militarilor activi. Responsabilii acestei dorinţe sunt instructorii şi colegii.
Am venit din diferite medii, dar, în scurt timp, am devenit uniţi. După o săptămână, nu mai exista diferenţa de vârstă, de condiţie socială. Am fost toţi egali. Urmează încă cinci săptămâni de pregătire, iar eu le voi face la Câmpulung, arma CBRN, şi apoi voi merge la Baza Logistică din Bucureşti, încheie voluntarul.
Soldatul rezervist voluntar Emanuel Ţugui are 30 de ani şi ales să devină soldat voluntar rezervist pentru că voia să încerce o experienţă nouă.
Soldat rezervist voluntar Emanuel Țugui.
Am lucrat 10 ani în sistemul sanitar, brancardier la spitalul de urgenţă din Brăila. Cariera militară este mai bărbătească.
De această oportunitate a aflat de la un prieten militar. Primele zile au fost mai dificile pentru el, după ce s-a obişnuit nu i s-a mai părut greu deloc.
Oricine îmbracă pentru prima dată uniforma militară se simte altfel. Mai puternic, mai bărbat. Am tras pentru prima dată, am aruncat grenade de exerciţiu, am făcut şi sectoare. Asta este viaţa militară. Începi de la mătură. Voluntarul este căsătorit şi are un bebeluş pe drum. Al doilea modul îl va face la Râmnicu Vâlcea, apoi va fi repartizat la o unitate de geniu din Brăila.
Uneori, în viaţă, simţi nevoia şi de lucruri noi. M-am gândit că este o experienţă frumoasă, spune soldatul rezervist voluntar Valentina Soare, din Vrancea. Are 44 de ani, o fiică de 19 ani şi este administrator de firmă.
Soldat rezervist voluntar Valentina Soare.
La început, totul pare greu, dar după ce te acomodezi este bine. Am avut un colectiv bun, adunaţi din toate părţile ţării şi am devenit ca o familie. Tragerea a fost o experienţă nouă, dar frumoasă. Mai ales la AG-7, mi-a plăcut enorm. Următorul modul, voluntarul îl va face la Făgăraş, apoi va merge la Focşani, la poliţia militară.
Soldatul rezervist voluntar Ionuţ Gabriel Tolea este cel mai tânăr din pluton. Are 19 ani, este din Târgovişte şi practică diferite sporturi de la vârsta de nouă ani.
Soldat rezervist voluntar Ionuț Gabriel Tolea.
Am ales acest drum, deoarece sunt sportiv şi îmi doresc o carieră militară. Aş fi vrut să fiu sgp, dar dacă nu am prins locuri, am urmat stagiul de rezervist. Dacă ar avea posibilitatea, spune că ar fi în poligonul de tragere în fiecare zi.
Puţine emoţii la AG-7, abia îl aştept pe AG-9, în rest, mi s-au părut arme uşor de stăpânit. Armata se bazează pe colectivitate, trebuie să te acomodezi, să trăieşti împreună cu mai mulţi colegi, să ştii să te integrezi, să ajuţi la nevoie. Al doilea modul îl va face la Făgăraş şi este repartizat la o unitate din Teiş, de lângă Târgovişte.
Pentru prima serie de soldaţi rezervişti voluntari urmează o nouă etapă de instruire, de specialitate, la unităţile cu specific în armele pe care le-au primit la repartiţie. Cinci săptămâni va dura acest al doilea modul care începe la finele acestei luni.
