Non valoarea și lipsa de bun simț sunt promovate intens.
De câteva zile citesc pe Facebook nenumărate poziții vis-a-vis de acest tânăr, care a susținut recent BAC-ul și care este un vlogger cu mare priză la copii/adolescenți. Toată avalanșa mediatică a izbucnit în urma refuzului Ministrului Educației de a participa la o dezbatere cu el.
Pe Selly chiar îl înțeleg că vrea o asemenea “dispută” , i-ar crește semnificativ popularitatea, dar mă intrigă, totuși, două aspecte:
De ce-și doresc atâția tineri ca o astfel de confruntare să aibă loc? Ce plus le-ar aduce? Oare ei nu au curajul și asumarea necesare pentru a le transmite profesorilor eventualele nemulțumiri și propuneri, pentru o colaborare reușită?
De ce-și doresc atâția părinți un astfel de dialog? Nu funcționează comunicarea cu fiii/fiicele lor? Nu le sunt suficiente argumentele și sentimentele propriilor copii vis-a-vis de școală? Nu îi îndeamnă pe aceștia să fie asumați și să-și susțină mereu opiniile, în fața oricui?
Am încercat să-mi conturez o părere despre Selly. Mi-a fost de-ajuns să ascult pasaje ale câtorva melodii (“Țin banu’ la suflețel, Nu mă mai satur de el”, “Femeia ta îmi dă târcoale”, “Vreau doar să te”, etc) ca să-nțeleg care sunt valorile și orizontul “artistului”. M-au uimit apoi tupeul lui și modul în care critică (mai) tot ce ține de sistemul educațional. Vrea să pară un inovator al învățământului, emanând generalități fără fundament și recomandări (uneori) ridicole de descoperitor. Acest adolescent care vorbește pe un script global este o prezență tonică, dar și un maestru al speculațiilor și al epatării. Are păreri despre orice și răspunsuri bine pregătite, ce se vor a fi spontane. Pare un manipulator iresponsabil, un contextualizator profitor, un mic dictator al erei Internetului, care transmite că fățărnicia este rețeta unică pentru a reuși în viață.
Iese la rampă cu un discurs dual și se focusează dezlănțuit și simultan pe două ținte:
Adolescenții – zguduindu-le și distrugându-le reperele (singura valoare sunt banii, unicul rol al femeilor este perpetuarea speciei, aroganța este cheia pentru a-i domina pe ceilalți, etc).
Părinții adolescenților (provoacă furtuni publice chemând miniștrii la raport, reclamă sus și tare neajunsurile din educație, se arată îngrijorat față de viitorul tinerilor, etc), deci acționează (undercover) bine gândit pentru a cuceri ambele tabere.
Văzând cum autosuficiența de tipul “How dare you?” a ajuns model de lifestyle și analizând impactul (negativ) uriaș pe care Selly îl are asupra celor cu discernământ firav și cu profunzime fragilă, cred că se impune o singură concluzie: mai multă responsabilitate în educația celor mici și semnificativ mai multă atenție asupra “idolilor” care le ocupă timpul și mințile!!!
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=3635337179819167&set=a.197722326914020&type=3&theater
