„Ne-au răspuns un pic mai târziu, cu certitudine, confirmând că nu este vorba de o dronă de-a lor”, a declarat Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, după unul dintre cele mai confuze incidente militare recente din Marea Neagră.
Joi, 20 august 2026, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost trimise de urgență în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța. O dronă maritimă deriva spre platforma Neptun Alpha, parte a proiectului Neptun Deep, iar curenții marini o împingeau periculos de aproape. Piloții au tras trei rafale cu tunul de bord și au raportat că drona a fost distrusă. La scurt timp după, o navă a Gărzii de Coastă cu militari EOD la bord a găsit aparatul „neatins de gloanțe” — și astfel s-a născut povestea celor două drone, care s-a dovedit a fi greșită.
O singură dronă, lovită dar nedistrugă complet
Detaliul care schimbă tot: era aceeași dronă. Piloții o loviseră puternic, dar nu o reduseseră complet la tăcere. Specialiștii EOD s-au apropiat, au evaluat starea aparatului și au montat explozibil pe resturile rămase. Drona a fost detonată controlat de pe nava militară. Miruță a explicat că informațiile au circulat în timp real între piloți, Comandamentul Forțelor Întrunite, Direcția Generală de Informații și Șeful Statului Major — raportul inițial al piloților confirma distrugerea, raportul echipei EOD contrazicea această concluzie, iar diferența de timp între cele două a creat imaginea falsă a două drone distincte.
Într-un moment în care orice incident în Marea Neagră amplifică tensiunile regionale, un anunț eronat despre două drone rusești la o infrastructură energetică strategică are un impact diplomatic și public imediat. Clarificarea vine și ca lecție de procedură: comunicarea în timp de criză trebuie să fie mai riguroasă, chiar dacă înseamnă să aștepți câteva minute în plus înainte să transmiți o cifră.
Drona de la Neptun Deep a avut explozibil la bord
Miruță a abordat și întrebarea despre încărcătură, tot cu un decalaj față de eveniment. Inițial, specialiștii au apreciat că drona transporta explozibil, dar ministrul a preferat să aștepte finalizarea expertizei. „Am zis că totuși până la finalizarea expertizei să așteptăm câteva ore pentru certificarea acestui fapt, care în final s-a confirmat: drona a avut explozibil”, a declarat el.
Faptul că o dronă cu explozibil a ajuns în apropierea platformei Neptun Deep nu e un detaliu minor. Neptun Deep este cel mai mare proiect energetic al României din ultimele decenii, cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. O lovitură acolo nu înseamnă doar pagubă materială — înseamnă un atac direct asupra securității energetice a țării și, prin extensie, a flancului estic al NATO. Armata Ucrainei a fost contactată prin canalul de consultare de urgență; răspunsul a venit cu întârziere, recunoaște Miruță, dar a fost categoric: drona nu aparținea Ucrainei. Când România a trimis imagini suplimentare, Kievul a reconfirmat.
Aliații NATO, informați. Cooperarea în Marea Neagră se extinde
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a comunicat că aliații NATO au fost informați imediat după incident. Reacția a dus la extinderea cooperării militare în Marea Neagră, fără ca ea să detalieze natura concretă a acestor măsuri. Țoiu a subliniat că Rusia „își încalcă obligațiile” și că protejarea infrastructurii maritime rămâne o prioritate de prim rang. Declarația e importantă prin ce lasă nerostit: dacă o dronă cu explozibil a ajuns la 80 de mile de Constanța fără să fie interceptată din timp, înseamnă că sistemele de supraveghere maritimă din Marea Neagră au goluri care trebuie acoperite urgent.
Armata Română urmează să publice concluziile complete ale expertizei tehnice asupra dronei de la Neptun Deep. Acel raport va stabili cu mai mare precizie tipul aparatului, posibila origine și, eventual, traiectoria urmată. Până atunci, întrebarea la care nimeni nu a răspuns încă explicit rămâne în aer: dacă piloții F-16 n-ar fi ajuns la timp, ce s-ar fi întâmplat cu platforma Neptun Deep?
