„Dacă ridicolul politic ar avea un nume, acesta ar fi Sorin Grindeanu.” Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a scris marți pe Facebook un mesaj care nu lasă loc de interpretare.
AUR și PSD se află, oficial, pe poziții de adversitate față în față. Ruptura nu e nouă, dar declarația lui Peiu o transformă dintr-o tensiune difuză într-o condiție explicită: nicio înțelegere politică cu social-democrații atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. Și mai mult — dacă cineva va pune vreodată la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR „vor avea tendința naturală de a vota acest lucru.” Asta e o amenințare concretă, nu retorică. Grindeanu e și președinte interimar al PSD, și președinte al Camerei Deputaților — a doua funcție depinde de votul parlamentar, iar AUR are 90 de parlamentari, un număr care nu se ignoră.
Ce a declanșat ruptura dintre AUR și PSD
Grindeanu a spus luni, la o conferință de presă, că îi este „greu să-și imagineze o colaborare guvernamentală cu AUR”, invocând lipsa de credibilitate a unor lideri ai partidului. A dat ca exemplu comportamentul AUR față de Ilie Bolojan: un vot pentru plecarea lui, urmat de absența din sală la un alt vot tocmai ca să-l mențină „pe perfuzii.” Grindeanu a mai invocat poziții ale AUR „în contradicție cu normele și valorile europene” și a precizat că nu a personalizat — a vorbit „la impersonal.” AUR a interpretat altfel.
Peiu nu a răspuns cu apărări punctuale. A mutat discuția pe terenul interesului electoral, iar argumentul e aproape chirurgical: un parlamentar AUR care ar trece de cealaltă parte ar pierde mandatul garantat pe listele partidului — singurul partid care, potrivit sondajelor actuale, poate asigura mandate viitoare. „O întrebare simplă pe care Grindeanu nu și-a pus-o: de ce ar da un parlamentar AUR cu piciorul unui nou mandat garantat?” Subtext: Grindeanu nu poate oferi același lucru propriilor parlamentari, „nici măcar în sondajele realizate de domnul Dîncu.”
Reacțiile și reproșurile reciproce pe Guvernul Veștea
Reproșul legat de Guvernul Veștea e recuperat de Peiu ca argument propriu. Grindeanu i-a criticat pe cei de la AUR că nu au votat cabinetul. Peiu răspunde că acel guvern a fost construit printr-o „șobolăneală” — racolare de parlamentari din alt partid — și că aceeași metodă o încearcă Grindeanu și cu AUR, anunțând că ar primi voturile unor parlamentari AUR care nu sunt de acord cu liderii partidului. Mesajul e clar: nu există fisuri în grupul parlamentar AUR prin care PSD să poată intra.
Tonul lui Peiu nu e cel al unui politician care negociază sau lasă o ușă deschisă. E tonul cuiva care vrea să închidă definitiv un capitol și să demonstreze publicului propriu că AUR nu se vinde. Asta spune ceva despre starea reală a negocierilor politice din acest moment — nu există niciun semn că cele două partide ar putea ajunge la o formulă de guvernare comună în viitorul apropiat.
Ce urmează și de ce contează pentru echilibrul din Parlament
PSD rămâne cel mai mare partid din Parlament, dar fără AUR, drumul spre o majoritate de guvernare devine mult mai complicat. Alternativele există, dar fiecare variantă are prețul ei în concesii și în timp. România e deja de luni de zile în căutarea unei stabilități guvernamentale pe care o tot amână, cu un deficit care nu stă pe loc și angajamente față de Bruxelles care nu pot fi ignorate. Grindeanu e prins între două presiuni: să mențină o linie dură față de AUR pentru credibilitate internă și să găsească totuși o soluție de guvernare funcțională. Atacând credibilitatea liderilor AUR, a câștigat un punct de imagine, dar a pierdut un potențial partener.
Decizia concretă la care se uită acum toată lumea e configurarea majorității care va susține un viitor guvern — fără un termen fix anunțat, dar cu o presiune care crește săptămână de săptămână. Întrebarea care rămâne după tot acest schimb de replici nu e dacă Peiu și Grindeanu se plac sau nu. E dacă vreunul dintre ei e dispus să cedeze mai mult decât a anunțat public. Până acum, amândoi au mizat pe fermitate. Cineva va trebui, la un moment dat, să clipească primul.
