Polița de asigurare obligatorie PAD rămâne, pe hârtie, una dintre cele mai importante obligații legale ale unui proprietar de locuință din România. Instituit prin Legea 260/2008, sistemul trebuia să protejeze milioane de români contra riscurilor naturale — cutremure, inundații, alunecări de teren.
Asta înseamnă că aproape două treimi din proprietarii de imobile rezidențiale din România nu au această protecție. Și până acum, consecințele au fost minime — amenzile prevăzute de lege de până la 500 de lei au fost rar aplicate, primarii neputând face verificări sistematice, iar administrațiile locale lipsind de instrumentele necesare pentru o supraveghearăreală.
Dar lucrurile se vor schimba. Un nou proiect legislativ, aflat în faza avansată de pregătire, propune transferarea responsabilității de control de la administrațiile locale la două instituții cu teren și capacitate: Poliția Română și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Decizia vine din recunoașterea unui fapt simplu — sistemul actual nu funcționează.
Legea 260/2008 obligă toți proprietarii de case și apartamente să aibă o poliță PAD care acoperă riscuri specifice. Sumele asigurate sunt de 50.000 lei sau 100.000 lei, în funcție de tipul construcției. Primele anuale sunt rezonabile — 50 lei pentru categoria de locuință mai simplă, 130 lei pentru cea mai scumpă. Pentru majoritatea proprietarilor, e o cheltuială nesemnificativă.
Ce face această poliță, din punct de vedere tehnic? Garantează că în caz de dezastru natural — cutremur, inundație sau alunecare de teren — proprietarul va primi o despăgubire de la stat. Doar că această despăgubire e pentru imobil și conținut, nu și pentru alte daune indirecte. Și, detaliu important, polița PAD e obligatorie chiar dacă proprietarul a încheiat și alte asigurări private mai cuprinzătoare.
Rata de conformare scăzută a dat răsturnării unei strategii naționale. Autoritățile au constatat că primarii nu au capacitate administrativă pentru verificări în masă, nici baze de date centralizate pentru a ști cine și cine nu are asigurare, nici personal dedicat pentru această sarcină. La asta s-a adăugat și o reducere progresivă a efectivelor de poliție locală din ultimul deceniu, care a făcut imposibilă exercitarea unor obligații suplimentare.
Aici intervine schimbarea de direcție. Proiectul legislativ propune ca Poliția Română și IGSU să preia atribuția de control și sancționare. Ambele instituții au structura, prezența teritorială și autoritatea necesară pentru a face verificări reale. Polițiștii ar putea cere proprietarilor dovezi ale asigurării, iar în caz de neconformare, ar aplica amenzi conform legii.
Vestea nu e una ușor de primit pentru proprietarii care, voit sau din neglijență, nu și-au asigurat locuințele. Amenzile de până la 500 lei, care până acum rămâneau într-o zonă gri a aplicării, ar deveni reale și sistematice. Dar pentru cei care și-au făcut datoria și au plătit asigurarea an după an, ar fi o formă de egalitate în respectarea legii.
Scopul declarat al acestei măsuri e dublu. Pe de o parte, creșterea protecției naționale la dezastrele naturale — cu mai mulți oameni asigurați, capacitatea statului de a interveni rapid și eficient în crize se îmbunătățește. Pe de altă parte, echitate: cei care respectă legea nu ar trebui să se gândească de ce alții scapă nepedepsiți.
Dar proiectul ridică și întrebări practice. Cum vor face polițiștii, în midst-ul muncii lor curente, să efectueze verificări de asigurări? Va trebui o coordonare între evidența polițelor și bazele de date ale asiguratorilor. Va fi nevoie de instruire și resurse suplimentare, chiar și pentru instituții cu structură mai robustă decât administrația locală.
În plus, există și o chestiune de percepție. Mulți proprietari critică sistemul PAD însuși, argumentând că primele nu corespund riscului real din zona în care locuiesc. O casă din nordul Moldovei, cu risc mare de inundații, plătește aceeași primă ca o casă din centrul unui municipiu mediu. Critics spun că acesta e un sistem rigid, creat pentru a colecta bani, nu pentru a oferi protecție reală și diferențiată.
Cu toate acestea, legea e legea. Și acum va fi și mai puțin loc de ignoranță. Când controlul va ajunge la ușa fiecărei locuințe, prin oameni cu uniform și autoritate, conformarea va crește. Se estimează că în martie 2025 sau mai devreme, proiectul va intra în vigoare.
Pentru proprietarii care nu și-au încheiat încă asigurarea, mesajul e clar: e mai bine să o facă acum, de bunăvoie, decât să aștepte o amendă. Pentru statul român, măsura e o încercare de a rectifica un sistem care, pe hârtie, părea solid, dar în practică s-a dovedit gol.
