Rusia a lansat joi dimineață un atac masiv cu rachete balistice asupra Kievului, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski se afla în Statele Unite pentru a discuta cu membrii Congresului despre măsuri de sprijin pentru Ucraina.
Acest atac s-a produs la doar 24 de ore după întâlnirea lui Zelenski cu liderul american Donald Trump la New York, o coincidență de timing care nu a trecut neobservată. Președintele ucrainean a conectat imediat bombardamentul cu discuțiile din capitala americană privind consolidarea sancțiunilor împotriva Moscovei și furnizarea de interceptoare de rachete balistice pentru apărare.
Zeci de explozii au resonat pe tot cuprinsul Kievului începând cu ora 1:00 dimineață, moment în care autorități au emis alerte aeriene. Imagini postate pe rețelele de socializare au arătat cerul iluminat de fulgerele provocate de explozii și descoperiri în timp real ale bombardamentului. Serviciile de urgență s-au desfășurat imediat la locurile atingerii, unde se desfășurau operații de salvare a persoanelor blocate sub resturile clădirilor. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că numărul răniților a crescut la 25, cu mai mulți civili în stare critică.
Poziția Rusiei rămâne neschimbată. Cu o zi înainte de atac, ministrul rus de externe Serghei Lavrov declarase în Consiliul de Securitate al ONU că țara sa „nu va face nicio pauză” în continuarea operațiunilor militare. Această declarație a venit pe fondul unor discuții intense între Washington și Kiev privind intensificarea sprijinului militar și sancțiunilor economice asupra Rusiei. Lavrov a subliniat că Moscova nu vede niciun stimul să negocieze în lipsa unei presiuni decisive din partea comunității internaționale.
Răspunsul lui Zelenski a fost direct și tăietor. Aflat în negocieri la Washington, el a susținut că fiecare atac masiv pe care Rusia îl lansează asupra populației civile reflectă faptul că presiunea asupra agresorului nu s-a dovedit niciodată suficientă. „Rusia nu va pune capăt acestui război fără presiuni. Astăzi, rușii au lansat un atac cu rachete balistice asupra Kievului exact când discutam cu membrii Congresului despre legea Lindsey Graham și necesitatea de a întări sancțiunile”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare, descriind atacul ca pe o „noapte de groază” pentru capitala ucraineană.
Președintele Ucrainei a oferit detalii suplimentare despre amploarea distrugerilor. Conform comunicatelor sale, foile de flăcări au luminat cerul Kievului în timp ce civili dormeau, iar principalele ținte ale atacului au fost infrastructura energetică, facilități logistice și clădiri rezidențiale. O maternitate a fost de asemenea lovită, situație care a stârnit reacții de indimare în rândul autorităților occidentale. Zelenski a subliniat că serviciile de urgență continuau operațiunile de salvare în dimineața zilei 24 septembrie, în timp ce unele regiuni ale Ucrainei rămâneau sub alertă aeriană.
Pe plan diplomatic, Zelenski a profitat de prezența sa în Statele Unite pentru a formula cereri concrete. El a apelat la Statele Unite să ofere un răspuns ferm acestui bombardament, inclusiv furnizarea de sisteme de interceptare a rachetelor balistice pentru a proteja populația civilă ucraineană. În plus, a cerut intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei și a țărilor care ajută Moscova să obțină venituri pentru a finanța operațiunile militare. Aceste cereri au găsit ecou în discuțiile de la Washington, unde legislatori americani evaluează opțiuni pentru a spori sprijinul militar și economic către Kiev.
Atacul din 24 septembrie nu a fost izolat. Cu o zi mai devreme, pe 23 septembrie, alte raiduri aeriene rusești au provocat cel puțin șapte morți în Ucraina și au declanșat incendii în zona Kievului. Seria atacurilor demonstrează o escaladare a campaniei de bombardament asupra țintelor civile, o tactică pe care Rusia o folosește pentru a exercita presiune asupra guvernului ucrainean și pentru a testa angajamentul occidental de sprijin. Fiecare val de atacuri coincide, în mod repetat, cu momente critice în negocieri internaționale privind Ucraina, ceea ce sugerează o strategie deliberată de aplicare a presiunii prin violență.
Anchetele în curs efectuate de autoritățile kieviene urmăresc să stabilească amploarea exactă a pagubelor materiale și să documenteze distrugerile pentru potențiale investigații internaționale. Serviciile de urgență au declarat că operațiunile de salvare continuau în cursul zilei 24 septembrie, iar bilanțul victimelor rămânea în creștere pe măsură ce mai mulți răniți erau extrași de sub dărâmături. Administrația din Kiev a indicat că mai mult de o clădire a fost complet distrusă, iar alte zeci au suferit daune structurale grave.
În contextul acestui bombardament, poziția internațională a Ucrainei rămâne una de apel constant pentru întărirea sprijinului militar și sancțiunilor economice. Zelenski a încheiat declarațiile sale subliniind că răspunsul Occidentului la aceste atacuri va fi hotărâtor pentru viitorul negocierilor de pace și pentru capacitatea Kievului de a rezista campaniei rusești de uzură psihologică și militară.
