Pe 25 octombrie 2026, ceasurile românilor vor fi date înapoi cu o oră. La ora 04:00, acestea vor indica ora 03:00, iar ziua va avea 25 de ore în loc de 24. Este schimbarea care marchează trecerea la ora de iarnă, fenomenul care se repetă de două ori pe an în România și în majoritate țărilor europene.
Schimbarea orei de vară la ora de iarnă nu este o invenție recentă. Ideea de a modifica ceasurile pentru a exploata mai eficient lumina naturală datează de mai multe secole, dar aplicarea sistematică a apărut abia la începutul secolului XX. Germania a fost printre primele țări care au introdus ora de vară în 1916, inițial din motive economice și pentru reducerea consumului de energie. Alți state europene au preluat repede practică, inclusiv România. Astăzi, statele Uniunii Europene schimbă ora în ultimul weekend din martie și în ultimul weekend din octombrie, deși de ani de zile există discuții privind renunțarea la aceasta. Parlamentul European a votat în 2019 pentru stoparea acestei practici, dar măsura nu a fost aplicată și statele membre nu au ajuns la un acord final privind un sistem unic. Rezultatul: în 2026, ca și în fiecare an, ceasurile vor fi ajustate din nou.
Noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026 e momentul exact. La ora 04:00, ceasurile revin la ora 03:00. Această aparentă ora de somn în plus este una dintre motivele pentru care mulți oameni așteptau trecerea la ora de iarnă. Doar că realitatea corpului uman e mai complexă decât simpla reglare a ceasului.
Organismul uman funcționează după propriul ritm, cunoscut drept ritm circadian. Acesta reglează ciclul somn-veghe și este influențat în mod determinant de lumina naturală. Când se schimbă ora, trebuie să ne readaptăm la un nou program, ceea ce pentru unii oameni creează o perioadă de dezechilibru. Oboseala, dificultățile de concentrare, modificări ale programului de somn sunt simptome comune în zilele care urmează schimbării. Zilele cu mai puțin lumină naturală pot influența și starea de spirit, pe lângă nivelul general de energie.
Copiii mici și persoanele în vârstă se adaptează mai greu la aceste schimbări, mai ales atunci când acestea le modifică rutina de somn. La locul de muncă sau la volan, oboseala acumulată în primele zile după schimbarea orei poate afecta atenția și capacitatea de concentrare. De aceea, specialiștii recomandă o pregătire prealabilă.
Cea mai eficace metodă este adaptarea treptată. Cu câteva zile înainte de schimbarea orei, se recomandă modificarea progresivă a orei de culcare și de trezire cu aproximativ 15-20 de minute pe zi. Astfel, organismul are timp să se obișnuiască treptat cu noul program, nu brusc. După schimbarea orei, este util să se mențină un program cât mai constant de somn și să se evite somnul prelungit în timpul zilei, chiar dacă suntem obosit. Expunerea la lumină naturală în cursul zilei, mișcarea regulată și reducerea timpului în fața ecranelor înainte de culcare sunt măsuri care ajută la reglarea mai ușoară a somnului. De asemenea, evitarea cafelei și a alcoolului seara poate face o diferență reală în calitatea odihnei.
Cum se schimbă data trecerii la ora de iarnă? În 2026, schimbarea survine la sfârșitul lunii octombrie, iar cele 25 de ore ale zilei de 25 octombrie sunt consecința acestui decalaj. După această schimbare, România revine la ora standard UTC+2, după ce a avut parte de ora de vară când ceasurile au fost setate cu o oră mai devreme. Schimbarea are loc puțin peste o lună după echinocțiul de toamnă, care în 2026 cade pe 23 septembrie. Echinocțiul marchează începutul toamnei în emisfera nordică și al primăverii în emisfera sudică.
De ce anotimpurile nu au aceeași durată? Răspunsul ține de astronomie: Pământul se deplasează pe o orbită eliptică în jurul Soarelui, iar viteza sa de deplasare variază în funcție de poziție. În emisfera nordică, toamna durează în medie aproximativ 89,8 zile, o diferență care explică de ce echinocțiul nu cade pe aceeași dată în fiecare an.
Ce ar putea urma în viitor? Discuțiile la nivelul Uniunii Europene asupra renunțării la schimbarea orei continuă. Deși Parlamentul European a votat în favoarea unui sistem unic în 2019, statele membre nu au reușit să se pună de acord dacă ar trebui să rămână permanent la ora de vară sau la ora de iarnă. România, ca parte a UE, ar putea face parte din orice decizie viitoare de standardizare. Până atunci, trecerea la ora de iarnă rămâne o constantă a toamnei. Odată cu această schimbare vin și nopțile mai lungi, zilele mai scurte și o perioadă de adaptare care, deși temporară, merită o pregătire prealabilă. Cine se pregătește acum va simți cu siguranță o diferență în primele zile după 25 octombrie.
